1. [DEX '09] SINCIȚIU, sinciții, s. n. Masă de protoplasmă care conține un mare număr de nuclee, provenită din fuziunea mai multor celule sau dintr-o multiplicare foarte activă a celulelor. – Din fr. syncytium.
2. [MDA2] sincițiu sn [At: DER / Pl: ~ii / E: fr syncytium] (Med) Masă de protoplasmă cu un număr mare de nuclee, care provine din fuziunea mai multor celule sau printr-o multiplicare foarte activă fără a fi însoțită de separarea corpurilor celulare.
3. [DN] SINCIȚIU s.n. (Biol.) Țesut în care celulele formează o masă protoplasmatică bogată în nuclee. [< fr. syncytium, cf. gr. syn – cu, kytos – celulă].
4. [MDN '00] SINCIȚIU s. n. masă citoplasmică cu mai multe nuclee. (< fr. syncytium)
5. [DOOM 3] sincițiu [iu pron. ĭu] s. n., art. sincițiul; pl. sinciții, art. sincițiile (desp. -ți-i-)
6. [DOOM 2] sincițiu [țiu pron. țĭu] s. n., art. sincițiul; pl. sinciții, art. sincițiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL