1. [MDA2] ridichioară sf [At: FL. 54 / V: răd~ / Pl: ~re / E: ridiche + -ioară] (Bot) 1 Cerențel (1) (Geum urbanum). 2 Muștar de câmp (Sinapis arvensis). 3-4 (Îf răd~) Rapiță (Brassica rapa, Brassica napus). 5 Ridiche (10)-sălbatică (Raphanus raphanistrum). 6 Mărțișor (Geum montanum). 7 Călțunul (5)-doamnei (Geum rivale). 8 Micsandră-sălbatică (Erysimum repanelum).
2. [DEX '98] MUȘTAR s. m., s. n. 1. S. m. Nume dat mai multor plante erbacee anuale din familia cruciferelor, cu tulpini ramificate, cu flori galbene și cu semințe mici, rotunde (Brassica, Sinapis). 2. S. n. P. restr. Sămânța muștarului (1), întrebuințată la prepararea unui condiment picant sau pentru cataplasme contra durerilor nevralgice. 3. S. n. Condiment sub formă de pastă moale, de culoare galbenă-verzuie, obținut prin prelucrarea semințelor descrise mai sus cu adaos de zahăr, sare, acid acetic, cimbru etc. ◊ Expr. (Fam.) A-i sări (cuiva) muștarul = a se înfuria, a se supăra. – Din magh. mustár.
3. [DEX '98] RIDICHIOARĂ, ridichioare, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze ovale, inegal crestate, și cu flori galbene (Sinapis arvensis). – Ridiche + suf. -ioară.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL