1. [MDA2] simbiotrof, ~ă a [At: BOTANICA, 57 / P: ~bi-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr symbiotrophe] 1-5 Simbiotic (1-5).
2. [DN] SIMBIOTROF, -Ă adj. Simbiotic. [Pron. -bi-o-. / < fr. symbiotrophe, cf. gr. syn – cu, bios – viață, trophe – hrană].
3. [DETS] SIMBIO- „conviețuire, simbioză”. ◊ gr. symbios „care trăiește cu” > fr. symbio-, engl. id., germ. id. > rom. simbio-. □ ~trof (v. -trof), adj., (despre plante) care se nutrește pe calea simbiozei.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL