1. [DEX '09] SILICULĂ, silicule, s. f. Tip de fruct uscat dehiscent al unor plante crucifere, asemănător cu silicvă, dar mai scurt și cu un fals perete despărțitor în interior. – Din fr. silicule.
2. [MDA2] siliculă sf [At: MIHALI, C. 141 / A și: (înv) siliculă / Pl: ~le / E: fr silicule] Tip de fruct uscat dehiscent al unor plante crucifere, asemănător cu silicva, dar mai scurt și cu un perete fals despărțitor în interior.
3. [DEX '98] SILICULĂ, silicule, s. f. Tip de fruct uscat dehiscent al unor plante crucifere, asemănător cu silicva, dar mai scurt și cu un fals perete despărțitor în interior. – Din fr. silicule.
4. [DLRLC] SILICULĂ, silicule, s. f. Fruct al unor crucifere, uscat, asemănător cu silicva.
5. [DN] SILICULĂ s.f. Fruct uscat dehiscent al unor crucifere, asemănător cu silicea, dar mai scurt. [< fr. silicule].
6. [MDN '00] SILICULĂ s. f. varietate, mai scurtă, de silicvă, cu un fals perete despărțitor în interior. (< fr. silicule, lat. silicula)
7. [Scriban] *síliculă f., pl. e (lat. silicula). Bot. Silică mică.
8. [DOOM 3] siliculă s. f., g.-d. art. siliculei; pl. silicule
9. [DOOM 2] siliculă s. f., g.-d. art. siliculei; pl. silicule
10. [DE] SILÍCULĂ (< fr., lat.) s. f. Fruct uscat dehiscent, rar indehiscent, caracteristic multor specii din familia cruciferelor (= brasicacee), alcătuit din două carpele, despărțit la interior în două loji printr-un perete fals, subțire, membranos, de care se prind semințele; s. are diametrele longitudinal și transversal aproximativ egale (ex. la traista-ciobanului).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL