1. [DEX '09] SIGILOGRAFIE s. f. Disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu studierea sigiliilor; sfragistică. – Din fr. sigillographie.
2. [MDA2] sigilografie sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ii / E: fr sigillographie] Disciplină care se ocupă cu studierea sigiliilor Si: sfragistică.
3. [DN] SIGILOGRAFIE s.f. Studiul sigiliilor; sfragistică. [Gen. -iei. / < fr. sigillographie].
4. [MDN '00] SIGILOGRAFIE s. f. disciplină auxiliară a istoriei care studiază sigiliile; sfragistică. (< fr. sigilographie)
5. [DCR2] sigilografie s. f. ◊ „Între 27 și 29 septembrie va avea loc la București reuniunea Comitetului internațional de sigilografie. Organism creat pe lângă Consiliul Internațional al Arhivelor, Comitetul orientează cercetările ca și acțiunile practice privind conservarea și valorificarea sigiliilor.” Cont. 22 IX 78 p. 11. ◊ „În lumea [...] sigilografiei. Cel ce pășește în aceste zile pragul Muzeului Arhivelor din București pătrunde într-o expoziție de o factură aparte, într-o lumea a rarităților și curiozităților [...] sigilografice.” Sc. 6 IV 79 p. 4 (din fr. sigillographie; DEX, DN3)
6. [Scriban] *sigilografíe f. (sigil și grafie). Sfragistică. – E un cuv. răŭ compus, jumătate lat., jumătate gr., și deci e maĭ bine sfragistică.
7. [DOOM 3] sigilografie (desp. -lo-gra-) s. f., art. sigilografia, g.-d. sigilografii, art. sigilografiei
8. [DOOM 2] sigilografie (-lo-gra-) s. f., art. sigilografia, g.-d. sigilografii, art. sigilografiei
9. [DETS] SIGILO- „sigiliu”. ◊ L. sigillum „pecete” > fr. sigillo-, engl. id. > rom. sigilo-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., studiul sigiliilor; sin. sfragistică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL