1. [MDA2] sighincă sf [At: ANTIPA, P. 293 / V: seg~ (Pl: seghinci) / Pl: ~nce / E: sădi + -incă] 1 (Reg) Unealtă de lemn sau de fier cu un capăt ascuțit, folosită la săditul viței de vie și săpatul altor răsaduri Si: (reg) sădilă, sădelcă1, sădelniță. 2 (Reg) Unealtă de pescuit de forma unei suliți de fier care se înfige în corpul peștilor. 3 (Reg) Obiect folosit de pescari pentru a sparge gheața.
2. [DAR] sighincă, sighince, s.f. (reg.) 1. unealtă de lemn sau de fier, cu un capăt ascuțit, cu care se fac gropi pentru săditul viței de vie; sădilă, sădelcă, sădelniță. 2. unealtă de pescuit de forma unei suliți de fier care se înfige în corpul peștilor; ostie. 3. mai cu care pescarii sparg gheața pentru copci.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL