Definiție și ce înseamnă sifonat

1. [DEX '09] SIFONAT, -Ă, sifonați, -te, adj. (Despre lichide) Amestecat cu sifon (3). – V. sifona.

2. [MDA2] sifonat1, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~ați, ~e / E: sifona1] (D. băuturi alcoolice) Amestecat cu sifon.

3. [MDA2] sifonat2, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~ați, ~e / E: sifona2] (Arg) Supărat (2).

4. [DEX '09] SIFONA, sifonez, vb. I Tranz. 1. A trece un lichid dintr-un vas în altul cu ajutorul sifonului (1). 2. A turna un material într-un tipar cu ajutorul sifonului (1). 3. A acidula un lichid cu dioxid de carbon. – Din fr. siphonner.

5. [DEX '09] ȘIFONA, șifonez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde netezimea; a (se) mototoli, a (se) boți. ♦ Fig. (Fam.) A (se) supăra, a (se) bosumfla. – Din fr. chiffonner.

6. [DEX '09] ȘIFONAT2, -Ă, șifonați, -te, adj. (Despre țesături, hârtie, materiale plastice etc.) Cu netezimea deformată, cu încrețituri neregulate; mototolit, boțit. ♦ Fig. (Fam.) Supărat, bosumflat. – V. șifona.

7. [DEX '09] ȘIFONAT1 s. n. Faptul de a (se) șifona. – V. șifona.

8. [MDA2] sifona2 vr [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~nez / E: sifon] (Arg) A se supăra (11).

9. [MDA2] sifona1 vt [At: PREDA, R. 235 / Pzi: ~nez / E: sifon cf fr siphonner] 1 (C. i. lichide) A transvaza cu ajutorul unui sifon. 2 (Teh; c. i. materiale fluide) A turna într-un tipar cu ajutorul sifonului. 3 (Rar; c. i. băuturi) A amesteca cu sifon.

10. [MDA2] șifona [At: COSTINESCU / Pzi: ~nez / E: fr chiffonner] 1-2 vtr (C. i. materiale textile, obiecte de îmbrăcăminte, hârtie etc.) A face să-și piardă sau a-și pierde netezimea, formând încrețituri neregulate Si: a (se) boți (3-4), a (se) mototoli. 3-4 vtr (Fam; fig) A (se) supăra. 5 vt (Fam; fig) A batjocori (1).

11. [MDA2] șifonat1 sn [At: DEX / Pl: (nob) ~uri / E: șifona] (Rar) Șifonare.

12. [MDA2] șifonat2, ~ă a [At: BUL. FIL. IV, 128 / Pl: ~ați, ~e / E: șifona] 1 (D. țesături, obiecte de îmbrăcăminte, hârtie etc.) Cu netezimea deformată de încrețituri neregulate Si: boțit (1), mototolit. 2 (Fam; fig) Supărat. 3 (Fam; fig) Batjocorit2 (1).

13. [DEX '98] SIFONA, sifonez, vb. I. Tranz. 1. A trece un lichid dintr-un vas în altul cu ajutorul sifonului (1). 2. A turna un material într-un tipar cu ajutorul sifonului (1). 3. A acidula un lichid cu bioxid de carbon. – Din fr. siphonner.

14. [DEX '98] ȘIFONA, șifonez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde netezimea; a (se) mototoli, a (se) boți. ♦ Fig. (Fam.) A (se) supăra, a (se) bosumfla. – Din fr. chiffonner.

15. [DLRLC] SIFONA, sifonez, vb. I. Tranz. A trece un lichid dintr-un vas în altul cu ajutorul unui sifon.

16. [DLRLC] ȘIFONA, șifonez, vb. I. Tranz. A cocoloși, a boți, a mototoli. La mijloc, pe marginea banchetei, să nu-și sifoneze pliurile de mătase. C. PETRESCU, C. V. 173. ◊ Fig. Nu cumva d. prefect Emil Sava să fie pus în cunoștință că au participat la o discuție unde onoarea sa fost-a atît de brutal șifonată, C. PETRESCU, O. P. II 150.

17. [DLRLC] ȘIFONAT, -Ă, șifonați, -te, adj. Cocoloșit, boțit, mototolit.

18. [DN] SIFONA vb. I. tr. 1. A transvaza un lichid cu ajutorul unui sifon mai jos decît restul conductei. [< fr. siphonner].

19. [DN] ȘIFONA vb. I. tr., refl. A (se) cocoloși, a (se) mototoli. ♦ tr., refl. A jigni (pe cineva) prin vorbe sau prin fapte. ♦ refl. (Fam.) A se supăra, a se simți jignit. [< fr. chiffonner].

20. [MDN '00] SIFONA vb. tr. 1. a transvaza un lichid cu ajutorul unui sifon1 (1). 2. a trece o conductă pe sub un obstacol care are nivelul mai jos decât restul conductei. (< fr. siphonner)

21. [MDN '00] ȘIFONA vb. tr., refl. 1. a (se) cocoloși, a (se) mototoli. 2. (fam.) a (se) supăra, a (se) simți jignit. (< fr. chiffonner)

22. [Șăineanu, ed. VI] șifonà v. a mototoli (= fr. chiffonner).

23. [Scriban] *șifonéz v. tr. (fr. chiffonner). Barb. Boțesc, mototolesc. Fig. Supăr, ofensez, jignesc.

24. [DOOM 3] sifona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sifonez, 3 sifonează; conj. prez. 1 sg. să sifonez, 3 să sifoneze

25. [DOOM 3] șifona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. șifonez, 3 șifonează; conj. prez. 1 sg. să șifonez, 3 să șifoneze

26. [DOOM 3] șifonat s. n.

27. [DOOM 2] sifona (a ~) vb., ind. prez. 3 sifonează

28. [DOOM 2] șifona (a ~) vb., ind. prez. 3 șifonează

29. [DOOM 2] șifonat s. n.

30. [Argou] a șifona mutra expr. (cuiva) expr. a desfigura (pe cineva) în bătaie.

31. [Argou] șifona, șifonez I. v. t. a bate (pe cineva). II. v. r. a se supăra, a se bosumfla.

32. [Argou] șifonat, -ă, șifonați, -te adj. 1. bătut, cotonogit. 2. supărat, bosumflat.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] siameză sf [At: DN3 / Pl: ~ze / E: fr siamoise] Fotoliu dublu […]
1. [MDA2] siamoieni, ~ene a [At: AR (1829) 1922/27 / P: si-a-mo-ieni / E: Siam […]
1. [DEX '09] SIBARIT, -Ă, sibariți, -te, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care […]
1. [MDA2] sibaritic, ~ă a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ici, ~ice / E: fr […]
1. [DEX '09] SIBARITISM s. n. (Livr.) Lux excesiv și desfrâu. – Din fr. sybaritisme. […]
[Scriban] sibaritizm n. Lenea Sibariților. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
[DE] SIBELIUS, Jean (Johan, Julius) (1865-1957), compozitor finlandez. Prof. la Conservatorul din Helsinki. Șeful școlii […]
1. [DEX '09] SIBIAN, -Ă, sibieni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro