1. [DEX '09] SIENIT, (2) sienite, s. n. 1. Rocă eruptivă alcătuită din feldspați alcalini și alte minerale, a cărei culoare este un amestec de roșu și verde și care se folosește ca material de construcție. 2. Varietate de sienit (1). [Pr.: si-e-] – Din fr. syénite.
2. [MDA2] sienit smn [At: ANTONESCU, D. / P: ~si-e~ / V: (înv) ~ă / Pl: ~e și (înv) ~uri, ~iți sm / E: fr syénite] Rocă eruptivă alcătuită din feldspați alcalini și alte minerale, de culoare roșiatică-verzuie, întrebuințată ca piatră de construcție, la pavaje etc.
3. [DEX '98] SIENIT s. n. Rocă eruptivă alcătuită din feldspați alcalini și alte minerale, a cărei culoare este un amestec de roșu și verde și care se utilizează ca material de construcție. [Pr.: si-e-] – Din fr. syénite.
4. [DLRLC] SIENIT s. n. Rocă eruptivă alcătuită din feldspați alcalini și alte minerale (mai ales hornblendă), a cărei culoare este un amestec de roșu și verde.
5. [DN] SIENIT s.n. Rocă eruptivă granitică, formată mai ales din feldspați fără cuarț. [Pron. si-e-, pl. -te. / < fr. syénite].
6. [MDN '00] SIENIT s. n. rocă intruzivă granitică, din feldspați, hornblendă, augit și biotit. (< fr. syénite)
7. [Șăineanu, ed. VI] sienit n. granit din Syena.
8. [Scriban] *sienít n., pl. e și urĭ (vgr. lat. syenites, de la numele orașului Syena din Egipt). Min. O rocă neutră primitivă care e un fel de granit orĭ cŭart.
9. [MDA2] sienită sf vz sienit
10. [DOOM 3] sienit (desp. si-e-) s. n., (feluri) pl. sienite
11. [DOOM 2] sienit (si-e-) s. n., (feluri) pl. sienite
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL