1. [MDA2] sfrijire sf [At: DDRF / V: (înv) ~răj~ / Pl: ~ri / E: sfriji] 1 Oprire din creștere, din dezvoltare Si: pipernicire, uscare. 2 Degenerare (din cauza unor condiții neprielnice) Si: (în)chircire, pipernicire, (reg) șistăvire. 3 (Prc) Slăbire.
2. [DEX '09] SFRIJI, sfrijesc, vb. IV. Refl. A-și pierde vlaga; a deveni zbârcit, uscat; a slăbi, a se usca, a se jigări. – Et. nec.
3. [MDA2] sfrăji v vz sfriji
4. [MDA2] sfrăjire sf vz sfrijire
5. [MDA2] sfreji v vz sfriji
6. [MDA2] sfriji vr [At: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) ~răji, ~reji / Pzi: ~jesc / E: nct] 1 (D. oameni, animale și plante sau d. părți ale lor) A se opri din creștere, din dezvoltare Si: a se izini, a se pipernici, a se usca, (reg) a se prizări, a se șiștăvi. 2 (D. oameni, animale și plante sau d. părți ale lor) A degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice) Si: a se izini, a se pipernici, a se usca, (reg) a se prizări, a se șiștăvi. 3 (Prc; d. oameni sau d. animale) A slăbi (1).
7. [DLRLC] SFRIJI, sfrijesc, vb. IV. Refl. A slăbi, a deveni zbîrcit, uscat; a se jigări. Martorii lui să se sfrijească, La judecători în divan să se risipească. MAT. FOLK. 666.
8. [Scriban] sfrejésc și sfri- v. tr. (d. vrej saŭ vsl. sŭvrezitĭ). Iron. Daŭ un aspect bolnăvicĭos orĭ bătrîncios: sărăcia l-a sfrijit. V. refl. Odîrnesc, mă urîțesc de boală, de bătrîneță. Adj. și s. Un sfrijit! V. decrepit.
9. [DOOM 3] sfriji (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă sfrijesc, 3 sg. se sfrijește, imperf. 1 sg. mă sfrijeam; conj. prez. 1 sg. să mă sfrijesc, 3 să se sfrijească; imper. 2 sg. afirm. sfrijește-te; ger. sfrijindu-mă
10. [DOOM 2] !sfriji (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se sfrijește, imperf. 3 sg. se sfrijea; conj. prez. 3 să se sfrijească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL