1. [DEX '09] SFRIJI, sfrijesc, vb. IV. Refl. A-și pierde vlaga; a deveni zbârcit, uscat; a slăbi, a se usca, a se jigări. – Et. nec.
2. [MDA2] sfriji vr [At: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) ~răji, ~reji / Pzi: ~jesc / E: nct] 1 (D. oameni, animale și plante sau d. părți ale lor) A se opri din creștere, din dezvoltare Si: a se izini, a se pipernici, a se usca, (reg) a se prizări, a se șiștăvi. 2 (D. oameni, animale și plante sau d. părți ale lor) A degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice) Si: a se izini, a se pipernici, a se usca, (reg) a se prizări, a se șiștăvi. 3 (Prc; d. oameni sau d. animale) A slăbi (1).
3. [DLRLC] SFRIJI, sfrijesc, vb. IV. Refl. A slăbi, a deveni zbîrcit, uscat; a se jigări. Martorii lui să se sfrijească, La judecători în divan să se risipească. MAT. FOLK. 666.
4. [MDA2] sfrăji v vz sfriji
5. [MDA2] sfreji v vz sfriji
6. [Scriban] sfrejésc și sfri- v. tr. (d. vrej saŭ vsl. sŭvrezitĭ). Iron. Daŭ un aspect bolnăvicĭos orĭ bătrîncios: sărăcia l-a sfrijit. V. refl. Odîrnesc, mă urîțesc de boală, de bătrîneță. Adj. și s. Un sfrijit! V. decrepit.
7. [DOOM 3] sfriji (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă sfrijesc, 3 sg. se sfrijește, imperf. 1 sg. mă sfrijeam; conj. prez. 1 sg. să mă sfrijesc, 3 să se sfrijească; imper. 2 sg. afirm. sfrijește-te; ger. sfrijindu-mă
8. [DOOM 2] !sfriji (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se sfrijește, imperf. 3 sg. se sfrijea; conj. prez. 3 să se sfrijească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL