1. [DEX '09] SFRANCIOC s. m. v. sfrâncioc.
2. [MDA2] sfrancioc sm vz sfrâncioc
3. [DEX '98] SFRANCIOC s. m. v. sfrâncioc.
4. [DLRLC] SFRANCIOC s. m. v. sfrîncioc.
5. [Șăineanu, ed. VI] sfrancioc m. pasăre de fire rea, imită viersul păsărilor mai mici și, amăgindu-le astfel, le prinde și le omoară (Lanius excubitor). [Și sfărcioc = serb. SVRAČAK].
6. [Scriban] sfrancĭóc, sfrîncĭóc, frîncĭóc și -óg m. (sîrb. svraçak, d. svraka, țarcă. V. țarcă). Lupu vrăbiilor, o păsărică (mare cĭt cĭocîrlanu și cu ciocu încovoiat), care atacă păsările maĭ micĭ, șoareciĭ și reptilele (lánius excubitor). Sînt și doŭă speciĭ maĭ micĭ (lánius minor și lánius collurio). V. șofrac.
7. [DEX '09] SFRÂNCIOC, sfrâncioci, s. m. (Ornit.; la pl.) Gen de păsări răpitoare, călătoare, insectivore, din ordinul paseriformelor, mai mari decât vrăbiile, cu cioc încovoiat și cu gheare puternice (Lanius); (și la sg.) pasăre care face parte din acest gen. ◊ Sfrâncioc mare = pasăre cenușie pe spate, alburie pe pântece, cu pete negre pe coadă, pe aripi și în dreptul ochilor; lupul-vrăbiilor (Lanius excubitor). [Var.: sfrancioc s. m.] – Din sb. svračak.
8. [MDA2] francioc sm vz sfrâncioc
9. [MDA2] franciog sm vz sfrâncioc
10. [MDA2] sfârcioc sm vz sfrâncioc
11. [MDA2] sfecioc sm vz sfrâncioc
12. [MDA2] sfircioc sm vz sfrâncioc[1]
13. [MDA2] sfranciog sm vz sfrâncioc
14. [MDA2] sfranșcioc sm vz sfrâncioc
15. [MDA2] sfranțog sm vz sfrâncioc
16. [MDA2] sfrâncioagă sf vz sfrâncioc
17. [MDA2] sfrâncioc sm [At: MARIAN, O. II, 77 / V: ~ran~, (reg) ~oagă sf, ~og, sfranciog, sfranșcioc, sfranțog, sfercioc, sfecioc, sfircioc, sfârcioc, sprăc~, sprin~, spr~, stranciog, fran~, franciog, frân~ / Pl: ~oci / E: srb svračak] 1 (Șîc ~-mare, ~og-coțofănesc, sferc~-gheoș, ~-popesc, ~-păsăresc) Pasăre răpitoare cenușie pe spate, alburie pe pântece, cu pete negre pe coadă, pe aripi și în dreptul ochilor Si: (pop) lupul vrăbiilor, berbecel, șoimuț, țăcăitoare, capra dracului, (reg) supăsărel (Lanius excubitor). 2 (Șîc ~-roșu, ~-roșietic) Pasăre cu pene ruginii pe aripi și pe spate, cu capul cenușiu și pieptul alb-roșiatic Si: (pop) berbecel, codălbiță, șoimuț, (reg) șofran2 (Lanius collurio). 3 (Îc) ~-mic Pasăre mică, cenușie pe spate și alburie-roșiatică pe pântece Si: (pop) berbecel mic, lupul vrăbiilor mic (Lanius minor). 4 (Îc) ~-cu-cap-roșu Pasăre brună-negricioasă pe spate, cu partea inferioară a corpului de culoare albă și având o pată mare de culoare roșie-ruginie pe creștetul capului (Lanius senator). 5 (Îc) ~-coțofenesc sau ~ul-lui-Homeyer Pasăre cu pete mari albe pe aripi și cu coada alburie (Lanius exubitor homeyeri). 6 (Reg; șîc ~-gheoș) Ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopus majos pinetorum).
18. [MDA2] sfrânciog sm vz sfrâncioc
19. [MDA2] sprăcior sm vz sfrâncioc
20. [MDA2] sprânciog sm vz sfrânciog
21. [MDA2] sprincioc sm vz sfrâncioc
22. [MDA2] stranciog sm vz sfrâncioc[1]
23. [MDA2] șfercioc sm vz sfrancioc
24. [DEX '98] SFRÂNCIOC, sfrâncioci, s. m. (Ornit.; la pl.) Gen de păsări răpitoare, călătoare, insectivore, din ordinul paseriformelor, mai mari decât vrăbiile, cu cioc încovoiat și cu gheare puternice (Lanius); (și la sg.) pasăre care face parte din acest gen. ◊ Sfrâncioc mare = pasăre cenușie pe spate, alburie pe pântece, cu pete negre pe coadă, pe aripi și în dreptul ochilor; lupul-vrăbiilor (Lanius excubitor). [Var.: sfrancioc s. m.] – Din scr. svračak.
25. [DLRLC] SFRÎNCIOC, sfrîncioci, s. m. (Și în forma sfrancioc) Nume generic dat mai multor păsări răpitoare, puțin mai mari decît vrabia, cu ciocul puternic și încovoiat la vîrf, cu spatele cenușiu-deschis, cu burta albicioasă și aripile negre cu cîte o pată albă; se hrănesc cu insecte, ouă, pui de păsări și rozătoare mici (Lanius); lupul-vrăbiilor. Presurele și sfranciocii... îl întîmpinau peste tot locul cu dulcile lor cîntări. ODOBESCU, S. III 181. – Variantă: sfrancioc s. m.
26. [Șăineanu, ed. VI] sfârcioc m. V. sfrancioc.
27. [Șăineanu, ed. VI] sfrîncĭóc V. sfrancĭoc.
28. [DOOM 3] sfrâncioc s. m., pl. sfrâncioci
29. [DOOM 2] sfrâncioc s. m., pl. sfrâncioci
30. [DER] sfrancioc (-ci), s. m. – Pasăre (Lanius collurio, L. excubitor). – Var. (s)franciog, (s)frîncioc, (s)frînciog, sfîrcioc, Banat sprînciog. Sb., cr. svračak (Cihac, II, 341).
31. [Onomastic] SFRÁNCIOC, (BC LIV 159), subst. (pasăre).
32. [DAR] sfârcioc, sfârcioci, s.m. (reg.) sfrancioc (pasăre răpitoare).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL