Definiție și ce înseamnă sfeșnic

1. [DEX '09] SFEȘNIC, sfeșnice, s. n. Suport special pentru lumânări, cu unul sau cu mai multe brațe. [Var.: (reg.) șfeșnic, feșnic s. n.] – Din sl. sveštinikŭ.

2. [MDA2] sfeșnic1 sn [At: CORESI, EV. 407 / V: (îvp) feșnic, (înv) ~eaș~, ~eaștn~, ~eatn~, ~ecinec, ~ednic, ~ernic, ~veaș~, sveaștnic, ~eaștnec, sveș~, sveștnic, fesnic, (reg) ~ejnic, ~ernic, feașnic, fejnec, fejnic, fejniac, flejnic, fleș~ / Pl: ~ice / E: slv свѣщникъ] 1 Suport pentru lumânări, cu unul sau cu mai multe brațe. 2 (Îe) A sta ~ A sta în picioare. 3 (Reg) Opaiț (1). 4 (Reg) Făclie (1). 5 (Reg) Rădăcină de măsea. 6 (Înv; fig) Călăuză (a vieții). 7 (Bot; reg) Darie (Pedicularis exaltata).

3. [DLRLC] SFEȘNIC, sfeșnice, s. n. Suport (cu un braț sau cu mai multe) pentru lumînări. V. candelabru. Zece sfeșnice de cîte cinci lumînări fiecare se înșirau pe masă. V. ROM. noiembrie 1953, 33. Luă un sfeșnic în mînă și... ieși din salon. DUMITRIU, N. 40. Lumînarea arde-n fundul sfeșnicului. CARAGIALE, O. II 15. – Pl. și: (rar, m.) sfeșnici (EMINESCU, O. I 88). – Variantă: feșnic (DELAVRANCEA, S. 109, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 132) s. n.

4. [Șăineanu, ed. VI] sfeșnic n. unealtă de pus lumânări într’însa. [Vechiu-rom, sfeștnic = slav. SVIEȘTNIKŬ].

5. [Scriban] sféșnic și féșnic n, pl. e (din maĭ vechiu sveștnic, vsl. svĭeštinikŭ, rus. svĭeštnik, id., d. svĭet, lumină, auroră, lume. V. sfetesc, feștilă). Unealtă în care se înțepenește lumînarea ca să stea vertical și să ardă. V. poponeț, policandru.

6. [DEX '09] FEȘNIC s. n. v. sfeșnic.

7. [DEX '09] ȘFEȘNIC s. n. v. sfeșnic.

8. [MDA2] feașnic sn vz sfeșnic

9. [MDA2] feșnic sn vz sfeșnic

10. [MDA2] feștnic sn vz sfeșnic1

11. [MDA2] sfeașnic sn vz sfeșnic1

12. [MDA2] sfeaștnec sn vz sfeșnic1

13. [MDA2] sfeaștnic sn vz sfeșnic1

14. [MDA2] sfecinec sn vz sfeșnic1

15. [MDA2] sfednic sn vz sfeșnic1

16. [MDA2] sfejnic sn vz sfeșnic1

17. [MDA2] sfernic sn vz sfeșnic1

18. [MDA2] sveașnic sn vz sfeșnic1

19. [MDA2] sveștnic sn vz sfeșnic1

20. [MDA2] șfeșnic sn vz sfeșnic

21. [CADE] FEȘNIC 👉 SFEȘNIC.

22. [Scriban] féșnic, V. sfeșnic.

23. [DOOM 3] sfeșnic s. n., pl. sfeșnice

24. [DOOM 2] sfeșnic s. n., pl. sfeșnice

25. [MDO] sfeșnic

26. [IVO-III] sfeșnic, -ce.

27. [D.Religios] sfeșnic, sfeșnice s. n. Suport special pentru lumânări. ♦ Obiect de cult folosit în biserică ca suport pentru lumânări, cu unul, două, trei sau șapte brațe (cel cu o lumânare simbolizează unitatea dumnezeirii, cel cu două cele două firi ale Mântuitorului, cel cu trei Sfânta Treime, iar cel cu șapte cele șapte daruri ale Sfântului Duh). [Var.: șfeșnic, feșnic s. n.] – Din sl. švestĭnikŭ.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro