1. [DEX '09] SERDĂRIE, serdării, s. f. Funcția, demnitatea de serdar. – Serdar + suf. -ie.
2. [MDA2] serdărie sf [At: MUSTE, ap. ȘIO II1, 320 / V: (înv) săr~ / Pl: ~ii / E: serdar + -ie] 1-7 Gradul sau rangul de serdar (1-7). 8-14 Funcția serdarului (9-15). 15-21 Titlul serdarului (9-15). 22-28 Perioadă în care un serdar (9-15) și-a exercitat funtia.
3. [DLRLC] SERDĂRIE, serdării, s. f. Funcția, demnitatea de serdar. El întovărăși în exil pe tatăl său și... fu înălțat la serdărie, pe care o ocupă la 10 iunie 1689. IORGA, L. I 63.
4. [Scriban] serdăríe f. Funcțiunea de serdar. Sediu oficial al serdaruluĭ.
5. [MDA2] sărdărie sf vz serdărie
6. [DOOM 3] serdărie s. f., art. serdăria, g.-d. art. serdăriei; pl. serdării, art. serdăriile (desp. -ri-i-)
7. [DOOM 2] serdărie s. f., art. serdăria, g.-d. art. serdăriei; pl. serdării, art. serdăriile
8. [DLRLV] SERDĂRIE s.f. (Mold.) 1. Funcția, rangul de serdar. Dimitrașco-Vodă l-au suit la boierie mai mare, la serdărie și clucerie. PSEUDO-MUSTE. 2. Locul în care ser darul îsi desfășoară activitatea (în palatul domnesc). PSEUDO-AMIRAS (gl.). Etimologie: serdar + suf. -ie. Vezi și serdar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL