Definiție și ce înseamnă sepet

1. [DEX '09] SIPET, sipete, s. n. Cufăr de lemn (înflorat sau vopsit simplu, cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. [Acc. și: sipet] – Din tc. sepet.

2. [MDA2] sipet sn [At: (a. 1715) ȘIO II1, 323 / V: (înv) săp~, sep~, sipit, (reg) sâpit / A și: sipet / Pl: ~e, ~uri / E: tc sepet] Cufăr de papură împletită, de nuiele sau de lemn, de obicei îmbrăcat în piele și ornamentat, uneori cu capac boltit și ferecat cu cercuri metalice, în care se păstrează haine sau obiecte de valoare Si: (rar) sinet, (reg) orman1 Vz cufăr, ladă.

3. [DLRLC] SIPET, sipete, s. n. Cufăr de lemn, de obicei înflorat sau vopsit (uneori cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. Au venit lăutarii, s-au încins cuptoarele cuhniei, s-au scos din sipete fețe de masă și ștergare noi-nouțe. GALAN, Z. R. 76. [Nicoară] avea într-un sipet ferecat cărțile lui din vremea cît stătuse ucenic la Bar. SADOVEANU, N. P. 209. Dădu tîrcoale sipetului cu scoabe și cercuri și ținte de fier. C. PETRESCU, A. R. 196. ◊ Fig. Moghilă, am aci cheia cu care să descui sipetele cele mai ascunse ale sufletului omenesc. DELAVRANCEA, O. II 132. – Accentuat și: sipet. – Pl. și: (învechit) sipeturi (ODOBESCU, S. I 95, GHICA, S. A. 112).

4. [Șăineanu, ed. VI] sipet n. coș de papură servind de cufăr: un chervan plin cu sipeturi OD. [Turc. SEPET].

5. [Scriban] sípet (Mold. Munt. est) n., pl. e, și sipét (Munt. vest) n., pl. urĭ (vechĭ și sepet, d. turc. sepét, sepéd, coș, paner; sepet sandyk, cufăr de împletitură de nuiele, sunduc; ngr. sepéti, sîrb. sepet; ung. szepet). Rar azĭ. Cufăr.

6. [MDA2] săpet sn vz sipet

7. [MDA2] sâpit sn vz sipet

8. [MDA2] sepet sn vz sipet

9. [MDA2] sipit sn vz sipet

10. [Scriban] sepét V. sipet.

11. [DOOM 3] sipet s. n., pl. sipete

12. [DOOM 2] sipet s. n., pl. sipete

13. [MDO] sipet, pl. sipete

14. [IVO-III] sipet, -te.

15. [DER] sipet (-te), s. n. – Cufăr, ladă. Tc. sepet (Șeineanu, II, 323), cf. ngr. σέπετι, sb. sepet.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [Șăineanu, ed. VI] sensați(un)e f. 1. impresiune transmisă prin simțuri: sensațiunea frigului; 2. fig. […]
1. [DEX '09] SENSIBILE adv. (Muz.; ca indicație de executare) Cu simțire, cu înduioșare. – […]
[MDA2] sensibilos, ~oasă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~oși, ~oase / E: sensibil + […]
1. [DEX '09] SENSIBIL, -Ă, sensibili, -e, adj., s. f. I. Adj. 1. (Despre oameni) […]
1. [MDA2] sensiblerie sf [At: SION, P. 372 / Pl: ~ii / E: fr sensiblerie] […]
[MDN '00] SENSISM s. n. nume dat doctrinelor filozofice pentru care senzațiile reprezintă condiția necesară […]
[MDN '00] SENSIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al unei doctrine aparținând sensismului. (< […]
1. [Șăineanu, ed. VI] sensitiv a. care are facultatea de a simți; toate animalele sunt […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro