1. [DEX '09] SECĂRICĂ s. f. 1. Rachiu preparat din secară. 2. (Bot.; reg.) Chimen – Secară + suf. -ică.
2. [MDA2] secărică sf [At: DLR ms / Pl: ~ici / E: secară + -ică] 1-8 Secărea (1-8).
3. [DLRLC] SECĂRICĂ s. f. 1. (Bot.) Chimen, secărea. (Cu pronunțare regională) Săcărica, de la care se mănîncă frunzele, iar semințele se pun în rachiu. ȘEZ. VIII 39. 2. Rachiu preparat cu anason.
4. [Scriban] secărícă f., pl. ricĭ sau rele (dim. d. secară). Secărea. Est. Rachiŭ de secară (Pop. săc-).
5. [DEX '09] SECĂREA, secărele, s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor asemănătoare cu ovăzul (Bromus secalinus). – Secară + suf. -ea.
6. [MDA2] săcărea sf vz secărea
7. [MDA2] săcărică[1] sf vz secărea
8. [MDA2] secărea sf [At: CIHAC, I. 252 / V: (reg) săc~ / Pl: ~ele / E: secară + -ea] (Bot) 1 (Pop) Chimen (Carum carvi). 2 (Pop; șîs ~ de grădină) Molură (Foeniculum vulgare). 3 (Înv; șîs ~ de grădină) Anason (Pimpinella anisum). 4 Plantă din familia gramineelor, înaltă până la 90 cm, cu frunze înguste, lineare, aspre la pipăit și cu spiculețe uniflore Si: (reg) gnopă, iarba-ovăzului, iarba-vântului, obsigă, odaie2, secărică (4) (Bromus samosus). 5 Plantă din familia gramineelor, cu frunze lineare sau linear-lanceolate, cu florile așezate în spiculețe, golașe sau păroase, care crește prin semănături Si: obsigă, (reg) secară-sălbatică, crapă, iarba-ovăzului, iarba-vântului, negară, odaie2, secărică (5), tolbă, zizanie (Bromus secalinus). 6 (Reg) Secară (1) (Secale cereale). 7 (Înv; lpl; îf săcărele) Săbiuță (3) (Gladiolus imbricatus). 8 (Îf secărică) Băutură alcoolică preparată, de obicei, din secară (aromată cu secărea) Si: secărică (8).
9. [DLRLC] SECĂREA s. f. (Bot.) Chimen, secărică. (Cu pronunțare regională) Fierbe holercă cu zahăr și cu săcărea pisată mărunțel. MARIAN, NA. 54. Săcăreaua sau săcărica... e bună de pus în rachiu. ȘEZ. XV 117.
10. [Șăineanu, ed. VI] secărea f. Bot. obsigă. [V. secară].
11. [Scriban] săcărícă V. secărică.
12. [Scriban] secăreá f., pl. ele (dim. d. secară). Ovsigă. Chimenn (carum carvi).
13. [DOOM 3] secărică (băutură) s. f., g.-d. art. secăricii
14. [DOOM 2] secărică (băutură) s. f., g.-d. art. secăricii
15. [DOOM 3] secărea (plantă) s. f., art. secăreaua, g.-d. art. secărelei; pl. secărele
16. [DOOM 2] !secărea (plantă) s. f., g.-d. art. secărelei; pl. secărele, art. secărelele
17. [DRAM 2021] secăréa, s.f. v. săcărea.
18. [DRAM 2015] săcărea, (secarea), s.f. – (reg.) Băutură preparată din secară; secărică: „Horincuță, săcăre, / Zâs-am, zău, că nu te-oi be” (Bilțiu, 2006: 99). – Din secară (< lat. secale) + suf. -ea (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL