1. [MDA2] secretat s [At: DDRF / V: ~e / Pl: ? / E: nct] (Reg) Numele de familie.
2. [DEX '09] SECRETA, pers. 3 secretă, vb. I. Tranz. A produce o secreție. [Prez. ind. și: secretează] – Din fr. sécréter.
3. [MDA2] secreta vt [At: KRETZULESCU, A. 299/24 / Pzi: 3 ~tează și (rar) secretă / E: fr sécréter] (C. i. substanțe organice etc.) A produce și a elimina secreții.
4. [MDA2] secretate s vz secretat
5. [DEX '98] SECRETA, pers. 3 secretează, vb. I. Tranz. A produce o secreție. [Prez. ind. și: secretă] – Din fr. sécréter.
6. [DLRLC] SECRETA, secretez și (rar) secret, vb. I. Tranz. A produce secreții. Dar gîndul se oprise răcit și corpul imens nu mai secreta prin porii pielei nădușeala. C. PETRESCU, C. V. 291. ◊ Absol. Fig. În lungul galeriei de piatră, canalele subțiri care au fost rupte de dinamită, continuă să secreteze încă, asemeni unor glande; la capătul lor boabele de apă apar organic, ca pe o frunte omenească stropii de sudoare. BOGZA, C. O. 123.
7. [DN] SECRETA vb. I. tr. (Despre glande) A produce o secreție. [P.i. -tez și secret. / < fr. sécréter].
8. [MDN '00] SECRETA vb. tr. (despre glande) a produce o secreție. (< fr. sécréter)
9. [Șăineanu, ed. VI] secretà v. a opera secrețiunea: ficatul secretează bila.
10. [Scriban] *secretéz v. tr. (fr. Sécréter, d. sécrétion, secrețiune). Scot, produc (un lichid): ficatu secretează bila.
11. [DOOM 3] secreta (a ~) (desp. se-cre-) vb., ind. prez. 3 secretă, imperf. 3 pl. secretau; conj. prez. 3 să secrete
12. [DOOM 2] !secreta (a ~) (se-cre-) vb., ind. prez. 3 secretă
13. [DAR] secretat s.n. (înv. și reg.) numele (de familie).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL