1. [MDA2] scăciui vt [At: L. ROM: 1959, nr 6, 52 / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg; c. i. fânul) A scutura cu furca în timpul uscării.
2. [DAR] scăciui, scăciuiesc, vb. IV (reg.; despre fân) a scutura cu furca în timpul uscării.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL