1. [MDA2] scutecit, ~ă a [At: LINȚIA, P. II, 22 / Pl: ~iți, ~e / E: scut] (Rar) Acoperit cu scuturi (11).
2. [DAR] scutecit, -ă, adj. (înv.) care dispune de formații chitinoase cu rol protector; acoperit cu scuturi (plăci) chitinoase (la unele viețuitoare).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL