1. [MDA2] scuipător, ~oare [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) ~pitoare sf / Pl: ~i, ~oare / E: scuipa + -ător] 1 smf, a (Persoană) care scuipă (1) (des). 2 (Înv; d. boli sau d. tuse) Care e însoțit de expectorație. 3 sf Vas special (mic) în care se scuipă (1) Si: (reg) stupitoare.
2. [MDA2] scuipitoare sf vz scuipător
3. [Argou] scuipător, scuipători s. m. (intl.) informator, denunțător.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL