Definiție și ce înseamnă scovârdat

1. [MDA2] scovârdat, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~ober~, ~obâ~, (reg) ~ofâ~ / Pl: ~ați, ~e / E: scovârda] 1 (Îrg; d. lemn sau obiecte din lemn) Curbat2 (1). 2 (Reg; d. oameni) Gârbov (2). 3 (Reg; d. suprafețe de pământ) Scufundat . 4 (Reg; d. ochi, obraji) Scofâlcit (1).

2. [MDA2] scobârda v vz scovârda

3. [MDA2] scobârdat, ~ă a vz scovârdat

4. [MDA2] scoberda v vz scovârda

5. [MDA2] scoberdat, ~ă a vz scovârdat

6. [MDA2] scofârda v vz scovârda

7. [MDA2] scofârdat, ~ă a vz scovârdat

8. [MDA2] scofârdi v vz scovârda

9. [MDA2] scovărzi v vz scovârda

10. [MDA2] scovârda vr [At: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) ~obâ~, ~vărzi, ~oberda, ~ofârda, (reg) ~di, ~ofârdi / Pzi: 3 ~dează / E: scovardă] 1 (Îrg; d. lemn sau obiecte din lemn) A se curba (1). 2 (Reg; d. oameni) A se gârbovi (2). 3 (Îrg; d. suprafețe de pământ) A se scufunda . 4 (Îrg; d. suprafețe de pământ) A aluneca (4). 5 (Reg; d. dinți) A crește neregulat. 6 (Reg; d. obrajii, ochii sau fața oamenilor) A se scofâlci (1).

11. [MDA2] scovârdi v vz scovârda

12. [MDA2] scovirda[1] v vz scovârda

13. [DLRLC] SCOVÎRDA, scovîrdez, vb. I. Refl. (Despre scînduri, doage, șindrile și obiecte lucrate din astfel de materiale) A se încovoia la mijloc ca o albie, a deveni concav; a se scoroji.

14. [DLRLC] SCOVÎRDAT, -Ă, scovîrdați, -te, adj. Încovoiat, curbat; scorojit. Le-a blestemat d-zeu [pe capre] să nu mai poată zbura, dar pe lemnul scovîrdat să se ducă ca pe drum. I. CR. III 275.

15. [DLRM] SCOVÎRDA, scovîrdez, vb. I. Refl. (Despre obiecte de lemn) A se încovoia la mijloc; a deveni concav; a se scoroji. – Din scovardă.

16. [DLRM] SCOVÎRDAT, -Ă, scovîrdați, -te, adj. Încovoiat, curbat; scorojit. – V. scovîrda.

17. [Scriban] scofîrdéz V. scovîrdez.

18. [Scriban] scovîrdéz v. tr. (d. scovardă). Munt. Fac concav, cocșovesc. Încovoĭ: un citireag scovârdat; bărbie scovîrdată (CL. 1920, 521). – Și scof- (după scofîlcesc).

19. [DAR] scovârda, pers. 3 sg. scovârdează, vb. I refl. 1. (înv. și reg.; despre lemn sau despre obiecte de lemn) a se îndoi, a se curba, a se încovoia, devenind concav; a se scorfi. 2. (reg.; despre oameni) a se gârbovi, a se cocoșa. 3. (înv. și reg.; despre suprafețe de pământ) a se lăsa, a se scufunda; a aluneca în jos. 4. (reg.; despre dinți) a se strâmba, a crește neregulat. 5. (reg.; despre obraji, ochi sau față) a se scofâlci, a se adânci (în orbite).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro