1. [DEX '09] SCORMONITOR, -OARE, scormonitori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care scormonește; fig. (în special) care caută să pătrundă, să cerceteze, să iscodească pentru a afla, a descoperi, a înțelege ceva. 2. S. n. Piesă metalică în formă de gheară aplicată la unele pluguri, pentru a scormoni pământul dedesubtul brazdei. – Scormoni + suf. -tor.
2. [MDA2] scormonitor, ~oare [At: I. IONESCU, C. 158/23 / V: (înv) ~oli~ / Pl: ~i, ~oare / E: scormoni + -tor] 1-2 smf, a (Ființă) care sapă gropi, șanțuri în pământ sau în alte materii solide, în mod superficial și dezordonat Si: (rar) scotocitor (1-2), scurmător (1-2), (îvp; fam) scociorâtor (1), (îrg) scârmănător, scorbelitor (1), scobârlitor, (reg) scârmocitor (1), scobărlitor, răcălitor2, râcâitor1 (1). 3-4 smf, a (Ființă) care aruncă în toate părțile pământ sau alte materii solide pentru a pătrunde, pentru a găsi ceva în interior, pentru a realiza ceva etc. Si: (rar) scotocitor (3-4), scurmător (3-4), (îvp; fam) scociorâtor (2), (îrg) scârmănător, scorbelitor (2), (reg) scârmocitor (2), răcălitor2, râcâitor1 (1). 5 sn Piesă metalică în formă de gheară, care se aplică la unele pluguri, pentru a scormoni (2) pământul de sub brazdă. 6 sn (Pex) Instrument agricol prevăzut cu un scormonitor (5). 7-8 smf, a (Persoană) care cercetează peste tot răvășind, răscolind (pentru a găsi sau a scoate la iveală ceva) Si: scotocitor (5-6). 9 a (Fig; d. privire) Care caută să pătrundă, să surprindă ceva. 10-11 smf, a (Pex) ; (Persoană) care analizează cu atenție până la cel mai mic detaliu Si: cercetător (11-12). 12 sm (Orn; reg; îc) ~-de-pietriș Pietroșel (Arenaria interpres).
3. [DLRLC] SCORMONITOR, scormonitoare, s. n. Piesă metalică în formă de gheară, aplicată la unele pluguri pentru a scormoni pămîntul dedesubtul brazdei.
4. [MDA2] scormolitor sn vz scormonitor
5. [DOOM 3] scormonitor1 adj. m., pl. scormonitori; f. sg. și pl. scormonitoare
6. [DOOM 3] scormonitor2 s. n., pl. scormonitoare
7. [DOOM 2] scormonitor2 s. n., pl. scormonitoare
8. [DOOM 2] scormonitor1 adj. m., pl. scormonitori; f. sg. și pl. scormonitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL