1. [MDA2] scoreț sn [At: PĂCALĂ, M. R. 466 / V: (reg) ~eci, scareț / Pl: ~e / E: s- + coreț] (Reg) 1 Teică1 (1). 2 Piscoaie1 (1). 3 Orificiu din mijlocul pietrelor unei râșnițe (1) prin care se scurge sarea măcinată. 4 (Îf scareț) Colțul sau lădița vetrei unde se adună cenușa.
2. [DLRLC] SCOREȚ, scorețe, s. n. (Regional) Dispozitiv legat cu sfori de partea de jos a coșului morii, prin care se scurg grăunțele între pietrele morii.
3. [DLRM] SCOREȚ, scorețe, s. n. (Reg.) Dispozitiv legat cu sfori de partea de jos a coșului morii, prin care se scurg grăunțele între pietrele morii. – Bg. skorec.
4. [MDA2] coreț2 sn vz scoreț
5. [MDA2] scareț sm vz scoreț
6. [MDA2] scoreci sn vz scoreț
7. [DAR] scoreț, scorețe, s.n. (reg.) 1. teică în care cad grăunțele la moară. 2. jgheab pe care curge făina dintre pietrele morii; piscoaie. 3. orificiu din mijlocul pietrelor unei râșnițe, prin care se scurge sarea măcinată. 4. (în forma: scareț) colțul sau lădița vetrei unde se adună cenușa.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL