Definiție și ce înseamnă schepsis

1. [DEX '09] SCHEPSIS s. n. (Fam.) Minte, pricepere, judecată; perspicacitate. ◊ Loc. adj. și adv. Cu schepsis = cu socoteală, cu chibzuință; cu un anumit scop, cu o anumită intenție (nemărturisită). – Din ngr. sképsis.

2. [MDA2] schepsis sn [At: (a. 1794) GÁLDI, M. PHAN. 248/ V: (înv) ~săs, (reg) chepsis / Pl: (rar) ~uri / E: ngr σκέψις] 1 (Înv) Reflecție. 2 Considerație (6). 3 (Înv) Deviz. 4 (Înv) Calcul (1). 5 (Fam) Minte. 6-7 (Fam; îljv) Cu ~ (În mod) bine socotit, chibzuit, gîndit. 8 (Fam; îlav) Cu un anumit scop (ascuns). 9 (Pex; îlav) Cu șiretenie. 10 (Rar; fam; îal) În mod hazliu. 11 (Arg; îf chepsis) Învârteală

3. [DLRLC] SCHEPSIS s. n. Minte, judecată, pricepere; perspicacitate. ◊ Loc. adj. și adv. Cu schepsis = cu socoteală; cu chibzuință, cu pricepere, cu un anumit scop (ascuns), cu o anumită intenție (nemărturisită). Sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat, dacă vine vorba să joci și nițel teatru în viață. C. PETRESCU, A. R. 27.

4. [DN] SCHEPSIS s.n. (Fam.) Minte, pricepere; perspicacitate. ♦ Cu schepsis = cu judecată, cu chibzuință. [< gr. skepsis].

5. [MDN '00] SCHEPSIS s. n. (fam.) minte, pricepere; perspicacitate. ♦ cu ~ = cu judecată, cu chibzuință, gândit. (< gr. skepsis)

6. [Șăineanu, ed. VI] schepsis n. pricepere, noimă: făcut cu schepsis; cu schepsis, cu șic, cu haz. [Gr. mod.].

7. [Scriban] * schépsis n., fără pl. (ngr. sképsis. V. sceptic). Fam. Pricepere, minte, inteligență ( maĭ ales în loc. adv cu schepsis): făcut cu schepsis.

8. [MDA2] schepsăs sn vz schepsis

9. [DOOM 3] schepsis (fam.) s. n.

10. [DOOM 2] schepsis (fam.) s. n.

11. [DER] schepsis s. n. – 1. (Înv.) Analiză, investigare. – 2. Sens, semnificație. Ngr. σϰέψις (Gáldi 248). Sec. XVIII, înv.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DE] PSALTIREA SCHEIANĂ, una dintre primele traduceri în românește ale psalmilor biblici, alături de Psaltirea […]
[DCR2] dulgher-schelar s. m. Dulgher care montează schele ◊ „T.A., dulgher-schelar la o întreprindere de […]
[Petro-Sedim] scheletal, (engl.= skeletal), referitor la materialul organogen – bioclaste și biomorfe – provenit prin […]
1. [DEX '09] SCHELETIC, -Ă, scheletici, -ce, adj. (Despre ființe) Cu înfățișare de schelet (1); […]
1. [DN] SCHELETIPIE s.f. (Poligr.) Similigravură la care împărțirea clișeului în puncte nu se realizează […]
[MDA2] scheletizant, ~ă a [At: CONTEMP. 1969, nr. 1 175, 7/3 / Pl: ~nți, ~e […]
1. [MDN '00] SCHELETO- elem. „schelet, sistem osos”. (< fr. squeletto-, cf. gr. skeletos) 2. […]
1. [MDN '00] SCHELETOLOGIE s. f. 1. osteologie. 2. studiu sistematic al scheletelor. (< scheleto- […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro