Definiție și ce înseamnă scamator

1. [DEX '09] SCAMATOR, scamatori, s. m. Actor de circ care face scamatorii; prestidigitator, boscar. – Cf. fr. escamoteur.

2. [MDA2] scamator sm [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) e~, escamoter, escamotor / Pl: ? / E: fr escamoteur] 1 (Mai ales în construcții comparative și ca termen de comparație) Specialist în scamatorie (1) Si: prestidigitator, iluzionist, (înv) cabaz (2), (reg) boscar. 2 (Fig) Șarlatan.

3. [DEX '98] SCAMATOR, scamatori, s. m. Actor de circ care face scamatorii; prestidigitator, boscar. – Cf. fr. escamoteur.

4. [DLRLC] SCAMATOR, scamatori, s. m. Persoană care face scamatorii; prestidigitator. Cum stătea cu mîna neclintit întinsă, părea un scamator care... se pregătește pentru un mare număr final. C. PETRESCU, Î. I 13. Era căruța lui Mihail Gherlaș, scamatorul. SAHIA, N. 65. Un rînd de haine, un palton vechi, cîteva rufe cusute de surori ies una după alta, ca din pălăria unui scamator. BASSARABESCU, S. N. 68.

5. [DN] SCAMATOR s.m. Cel care face scamatorii; prestidigitator. [Cf. fr. escamoteur].

6. [MDN '00] SCAMATOR s. m. cel care face scamatorii; prestidigitator. (după fr. escamoteur)

7. [Șăineanu, ed. VI] scamator m. 1. cel ce scamotează; 2. fig. pungaș (= fr. escamoteur).

8. [Scriban] scamatór, -oáre s. (indirect d. fr. escamoteur, care escamotează. V. escamotez). Boscar, prestidigitator, pehlivan, acela care înșeală vederea făcîndu-te să vezĭ lucrurĭ închipuite (De ex., scoate oŭă dintr’o traistă călcată’n picioare). Fig. Șarlatan.

9. [MDA2] scămător [At: CHEST. V, 96/1 / Pl: ? / E: scăma + -tor] (Reg) Unealtă cu care se freacă pielea de oaie pentru a o curăța de lână și pentru a o întrebuința ca învelitoare pentru brânza de burduf.

10. [DOOM 3] scamator s. m., pl. scamatori

11. [DOOM 2] scamator s. m., pl. scamatori

12. [DER] scamator (-ri), s. m. – Prestidigitator, magician. Fr. escamoteur (Candrea; Tiktin; Graur, BL, V, 75); poate în vocalism a influențat rus. skomuroh „acrobat”. – Der. scamatorie, s. f. (prestidigitație).

13. [DAR] scămător, scămătoare, s.n. (reg.) unealtă cu care se freacă pielea de oaie pentru a o curăța de lână și pentru a o întrebuința ca învelitoare pentru brânza de burduf.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [Șăineanu, ed. VI] sbârciog m. Mold. ciuciulete: e bătut de brumă ca un sbârciog […]
[Șăineanu, ed. VI] sbârcitură f. 1. îndoitura pielii pe față și pe mâini; 2. prin […]
1. [Șăineanu, ed. VI] sbârlì v. 1. a (se) ridica părul în sus (de spaimă […]
[Șăineanu, ed. VI] sbârlit a. cu părul în dezordine. Sursă: DEX online sub licență GNU […]
[Șăineanu, ed. VI] sbârnăì v. 1. a face un sgomot surd, vorbind de albine; 2. […]
[Șăineanu, ed. VI] sbârnăit n. acțiunea de a sbârnăi. Sursă: DEX online sub licență GNU […]
[Șăineanu, ed. VI] sbârnăitoare f. sfârlează ce sbârnăe. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
[Șăineanu, ed. VI] sbârnăitor a. care sbârnăe. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
Copyright 2026 © Explicativ.ro