Definiție și ce înseamnă sbuciuma

1. [Șăineanu, ed. VI] sbuciumà v. 1. a se sbate; 2. a (se) mișca cu violență; 3. a munci cu necaz. [Primitiv termen militar (cu sensul generalizat): a cânta tare din bucium, a face sgomot, a se agita].

2. [IVO-III] sbucium vb.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Șăineanu, ed. VI] sborș m. pește mic și foarte spinos numit obișnuit pălămidă de baltă. […]
1. [Șăineanu, ed. VI] sborșì v. Mold. a se acri: lapte sborșit, cu mai mult […]
1. [Șăineanu, ed. VI] sborșit a. și adv. Mold. răstit, indignat: zice cam sborșit CR. […]
[DER] sbranca adv. – (În expresia): a da sbranca, a face praf, a pustii, a […]
[DER] sbroatec (-ce), s. n. – (Trans. de N.) Boală a oilor. De la broatec, […]
[Șăineanu, ed. VI] sbucinare f. sbucium (ISP.). [Din bucin = bucium]. Sursă: DEX online sub […]
1. [Șăineanu, ed. VI] sbucium n. 1. agitațiune: ce mai freamăt, ce mai sbucium! EM.; […]
[Șăineanu, ed. VI] sbuciumător a. care sbuciumă sau agită. Sursă: DEX online sub licență GNU […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro