1. [DEX '09] SARSAM s. n. v. țarțam.
2. [MDA2] sarsam sn vz sărsam[1]
3. [DLRLC] SARSAM, sarsamuri, s. n. (Regional) 1. Țarțam. Și-avea Halba niște hamuri cu sarsamuri. MARIAN, S. 317. 2. Unealtă, sculă. – Variantă: sărsam s. n.
4. [Șăineanu, ed. VI] sarsam n. V. țarțam.
5. [Scriban] sarsám V. țarțam.
6. [DEX '09] SĂRSAM s. n. v. țarțam.
7. [DEX '09] ȚARȚAM, țarțamuri, s. n. (Reg.) Ciucure, franj; dantelă; (la pl.) podoabe, zorzoane. [Var.: sarsam, sărsam, zarzam s. n.] – Din magh. szerszám.
8. [DEX '09] ZARZAM s. n. v. țarțam.
9. [MDA2] sarsană sf vz sărsam
10. [MDA2] sărsam [At: KLEIN, D. 418 / V: țarțam, (îrg) sar~, ser~ (reg) sarsană[1] sf, ~țam, sâr~, sor~, țar~, țarțan (Pl: ~i) sm, zarzam / Pl: ~uri, (reg) ~e / E: mg szerszam] 1 (Îrg; mpl) Unealtă în gospodărie. 2 Instrument. 3 (Reg; euf; mai ales la cal) Penis. 4 Harnașament. 5 (În limba literară, adesea fam; îf țarțam) Ciucure (2). 6-7 (Pgn; în limba literară, adesea șdp; îf țarțam) (Element de) podoabă (inutil, de prost gust).
11. [MDA2] sărsamă[1] sf vz sărsam
12. [MDA2] sărțam sn vz sărsam
13. [MDA2] sârsam sn vz sărsam
14. [MDA2] sersam sn vz sărsam
15. [MDA2] sorsam sn vz sărsam
16. [MDA2] țarsam sn vz sărsam
17. [MDA2] țarțam sn vz sărsam
18. [MDA2] țarțan sn vz sărsam
19. [MDA2] zarzam sn vz sărsam
20. [DEXI] zarzam s.n. v. țarțam.
21. [DLRLC] SĂRSAM s. n.: v. sarsam.
22. [DLRLC] ȚARȚAM, țarțamuri, s. n. (Mold.; mai ales la pl.) Ciucure, franj; dantelă. L-au suit pe cal cu tacîm de argint înflorit cu țarțamuri. SADOVEANU, D. P. 81. ◊ Fig. Se vede coperișul înnegrit de fum... spînzură țarțamuri de funingină. MIRONESCU, S. A. 71. – Variantă: zarzam (PAMFILE, CR. 126) s. n.
23. [Șăineanu, ed. VI] sersam n. V. sarsam.
24. [Șăineanu, ed. VI] țarțam n. Mold. ciucure: ștergare în vârfuri cu țarțamuri subțiri. [Și sarsam, sersam: cf. ung. (NYEREG)SZERSZÁM, ciucure dela hamul calului].
25. [Scriban] sărsám V. țarțam.
26. [Scriban] țarțám n., pl. urĭ (ung. szerszám, instrument, lucrurĭ, accesoriĭ; nyereg-szerszám, accesoriile șeleĭ. V. zorzon). Est. Canaf, ciucure. – Sarsam în VR 1911, 5, 255, și 1912, 5-6, 166, scris de un Bucovinean. Și zarzam (Ĭașĭ). În Trans. sersam, și sărsam (Gr.S. 1937, 191), unealtă.
27. [Scriban] zarzám, V. țarțam.
28. [DOOM 3] țarțam (reg.) s. n., pl. țarțamuri
29. [DOOM 2] țarțam (reg.) s. n., pl. țarțamuri
30. [DRAM 2021] sărsám, sărsamuri, (țarțam), s.n. (reg.) Unealtă, sculă. – Din magh. szerszám „unealtă” (MDA).
31. [DRAM 2015] sărsam, sărsamuri, s.n. – (reg.) Unealtă, sculă; țarțam; „unelte folosite de lucrătorii forestieri” (Gh. Pop, 1971: 88) – Din magh. szerszám „unealtă” (MDA).
32. [DRAM] sărsam, -uri, s.n. – Unealtă, sculă; țarțam; „unelte folosite de lucrătorii forestieri” (Gh. Pop 1971: 88) – Din magh. szerszám „unealtă”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL