1. [MDA2] sărăcustă sf [At: (a. 1627) IORGA, S. D. VIII, 32 / V: (înv) sărc~, sarac~, (reg) ~coustă, sarocouste sfp / Pl: ~te / E: slv саракоусти, ucr сорокоуст] 1 (Înv) Interval de patruzeci de zile. 2 (Îrg) Sărindar (2). 3 (Trs; Buc) Slujbă de pomenire a morților făcută în sâmbetele postului Paștilor. 4 (Trs; Buc) Plată (în bani sau în natură) care revine preotului pentru o sărăcustă (3) Si: sărindar (3). 5 (Buc; îf sorocouste) Alimente care se duc la biserică, pentru a fi sfințite, cu prilejul sfântului Toader, și care se împart de pomană. 6 (Trs; lpl) Popasurile în care se citesc evangheliile, pe drumul de la casa mortului până la groapă. 7 (Trs; îe) A merge cu ~te A merge încet. 8 (Îrg) Praznic, ospăț la înmormântare Si: pomană.
2. [DLRLC] SĂRĂCUSTĂ, sărăcuste, s. f. Slujbă religioasă, rugăciune pentru pomenirea morților. Sărăcustele se fac pentru pomenirea tuturor celor repauzați. MARIAN, Î. 377. Să-i plătească liturghii și sărăcuste pentru partea sufletească. CONTEMPORANUL, III 427.
3. [DLRM] SĂRĂCUSTĂ, sărăcuste, s. f. (Reg.) Sărindar. – Slav (v. sl. sarakusti < gr.).
4. [Șăineanu, ed. VI] sărăcustă f. Tr. sărindar. [Slav. SARAKUSTI (din gr. bizantin SARAKOSTÉ, a patruzecea (zi după răposare)].
5. [Scriban] sărăcústă f., pl. e (vsl. sarakusti, sorukustiĭa, d. mgr. sarakosti [vgr. tessarakosté], a patru-zecea, saránta, patru-zeci; rus. sorokústie, -kust, rut. sorokustv, sărăcustă. V. sărindar). Vechĭ. Timp de 40 de zile. Slujba pomeniriĭ morților timp de 40 de zile. Trans. Buc. Pomenirea morților în Sîmbetele postuluĭ mare (păresimĭ). Trans. (Făgăraș). Ospăț funerar. Mold. (Nț.). Baniĭ dațĭ preutuluĭ p. un sărindar (La Cr. saracustă). V. parastas.
6. [MDA2] saracustă sf vz sărăcustă
7. [MDA2] sarcoustă[1] sf vz sărăcustă
8. [MDA2] sărcustă sf vz sărăcustă
9. [MDA2] sorocouste sfp vz sărăcustă
10. [Scriban] saracústă V. sărăcustă.
11. [DER] sărăcustă (sărăcuste), s. f. – 1. (Înv.) Interval de 40 de zile. – 2. Slujba morților, care se oficiază la 40 de zile de la moarte. Ngr. σαραϰοστή, din gr. τεσσαραϰοστή „păresimi” (Cihac, II, 684; Murnu 49).
12. [DAR] sărăcustă s.f. (înv. și reg.) 1. rugăciune, sărindar; slujbă de pomenire a morților făcută în sâmbetele postului Paștilor. 2. interval de 40 de zile. 3. (la pl., în forma: sorocouste) alimente care se duc la biserică, pentru a fi sfințite și date de pomană, la sfântul Toader. 4. (la pl.) popasurile în care se citesc evangheliile, pe drumul de la casa mortului până la groapă. 5. praznic, ospăț la înmormântare.
13. [DRAM 2021] sărăcústă, sărăcuste, s.f. 1. Slujbă de pomenire a morților timp de 40 de zile. 2. Bani dați preotului pentru un sărindar: „…pântru a lui Toderașu suflet, pintr-o serocuste 3 florinți au dat Prodan și Marica și Acsene, maica sa…” (Bârlea, 1909: 117; doc. din 1760). – Din vsl. sarakusti (Scriban).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL