1. [MDA2] saracliu s [At: (a. 1726) IORGA, S. D. XIV, 33 / A: nct / Pl: ? / E: ns cf tc sarkle „care poartă turban”] (Înv) Obiect de îmbrăcăminte bărbătesc pentru cap, nedefinit mai îndeaproape.
2. [DAR] saracliu s.n. (înv.) numele unui obiect de îmbrăcăminte bărbătesc pentru cap.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL