1. [DEX '09] SALEPGIU, salepgii, s. m. Persoană care prepară sau vinde salep (2). [Var.: salepciu, salipgiu s. m.] – Din tc. salepçi.
2. [MDA2] salepgiu sm [At: GHICA, S. 677 / V: (înv) ~pciu, ~lip~ / E: tc salepci] 1-2 Persoană care (prepara și) vindea salep (5) Si: (înv) salepar (1-2).
3. [DLRLC] SALEPGIU, salepgii, s. m. Cel care face și vinde salep (2). Vină după mine în ulița salepgiilor. SADOVEANU, D. P. 78. Sînt și salepgii, pentru cei ce vor să bea. CAMIL PETRESCU, O. I 197. Din gura bolților, bragagii și salepgii, în cămăși de borangic... își strigau pe isonul de datină marfa. C. PETRESCU, A. R. 8.- Variante: salipgiu (CARAGIALE, O. II 75, FILIMON, C. 58), salepciu (GHICA, S. A. 138) s. m.
4. [Șăineanu, ed. VI] salepgiu m. vânzător de salep: bragagii și salepgii arnăuți FIL. [Turc. SALEBDJI].
5. [Scriban] salepgíŭ m. (turc. salebci). Cel ce face saŭ vinde salep.
6. [DEX '09] SALEPCIU s. m. v. salepgiu.
7. [DEX '09] SALIPGIU s. m. salepgiu.
8. [MDA2] salepciu sm vz salepgiu
9. [MDA2] salipgiu sm vz salepgiu
10. [DEX '98] SALIPGIU s. m. v. salepgiu.
11. [DLRLC] SALIPGIU s. m. v. salepgiu.
12. [DOOM 3] salepgiu s. m., art. salepgiul; pl. salepgii, art. salepgiii (desp. -gi-ii)
13. [DOOM 2] salepgiu s. m., art. salepgiul; pl. salepgii, art. salepgiii (-gi-ii)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL