1. [MDA2] salamastră [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~re / E: tc salmastra] 1 Curea, funie care leagă vâsla unei bărci de strapazan. 2 Împletitură de parâme care se pune ornamental la bordul unei nave. 3 (Reg) Vână de bou.
2. [Scriban] salamástră f., pl. e. Dum. de Jos, Dobr. Cureaŭă saŭ funia care ține vîsla legată de strapazan (numită și cujbă). Rîncă, vînă de boŭ: lovindu-l cu salamastrele în cap, l-aŭ omorît (Univ. 29 Dec. 1922, 5, 3, coresp. Galați).
3. [Scriban] cújbă f., pl. e (rut. gužba, nuĭa de salcie, sîrb. gužba, șumuĭog, bg. gužba, sarma, d. vsl. gonžba, gonžĭ, legătură, gînj; secuĭește guzsba, cujbă. V. gujbă, gînj, vînj). Lemnu saŭ feru de care se atîrnă ceaunu deasupra foculuĭ (V. cocaĭe și pirosteĭe). Crăcană care susține o macara (un scripț). Cureaŭa care ține lopata legată de scarmos la luntre (numită și salamastră).
4. [Scriban] rîncă f., pl. ĭ (cp. cu vsl. ronka, mînă). Nord. Bicĭ de vînă de boŭ. Funia saŭ brățara care maĭ înainte lega leŭca de carîmb la car (numită și salamastră). Gînj (Șez. 37, 43). V. postoroncă.
5. [DAR] salamastră, salamastre, s.f. (reg.) 1. curea, funie care leagă vâsla unei bărci de strapazan; împletitură de parâme care se pune ornamental la bordul unei nave. 2. vână de bou.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL