1. [DEX '09] SACRISTIE, sacristii, s. f. Clădire sau încăpere anexă a bisericilor catolice, în care se păstrează obiectele de cult și veșmintele preoțești. – Din fr. sacristie, lat. sacristia.
2. [MDA2] sacristie sf [At: HR. III, 135/19 / Pl: ~ii / E: lat sacristia, fr sacristie, ger Sakristei] Încăpere specială în bisericile catolice sau clădită lângă aceste biserici, în care se păstrează obiectele de cult Si: (înv) sacrariu (2).
3. [DEX '98] SACRISTIE, sacristii, s. f. Încăpere într-o biserică catolică sau clădire special ridicată lângă o biserică catolică, în care se păstrează obiectele de cult și veșmintele preoțești. – Din fr. sacristie, lat. sacristia.
4. [DLRLC] SACRISTIE, sacristii, s. f. Încăpere într-o biserică catolică sau clădire specială lîngă biserică, în care se păstrează obiectele de cult. Mica sacristie ce este lipită de biserica cea mare și schimbată în paraclis rămîne mai mult goală. ALECSANDRI, S. 16.
5. [DN] SACRISTIE s.f. Anexă a sanctuarului într-o biserică catolică unde se păstrează obiectele de cult. [Gen. -iei. / < fr. sacristie, cf. lat. sacra – lucruri sfinte].
6. [MDN '00] SACRISTIE s. f. anexă a sanctuarului într-o biserică catolică, unde se păstrează obiectele și veșmintele de cult. (< lat. sacristia, fr. sacristie)
7. [Șăineanu, ed. VI] sacristie f. locul unde se țin odoarele bisericești.
8. [DOOM 3] sacristie (desp. sa-cris-) s. f., art. sacristia, g.-d. art. sacristiei; pl. sacristii, art. sacristiile (desp. -ti-i-)
9. [DOOM 2] sacristie (sa-cris-) s. f., art. sacristia, g.-d. art. sacristiei; pl. sacristii, art. sacristiile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL