1. [DEX '09] RĂZĂLĂU, răzălaie, s. n. (Reg.) Răzătoare. – Din magh. reszelö.
2. [MDA2] răzălău [At: LB / V: razal~, răsă~, ~zal~, râzal~, ~lâu, reseleu, rezeleu, riseleu / Pl: ~laie, ~lauă sn, ~ăi sm / E: mg reszelö cf rade] 1 sn (Reg) Rașpel (1). 2 sn (Trs; Ban) Râzătoare pentru ras legume, aluat etc. 3 sn Lopățică de lemn sau de metal cu care se rade aluatul de pe covată Si: (reg) râzătoare (4). 4 sn Custură pentru curățat pieile. 5 smn (Trs; mpl) Aluat ras pe râzătoare, care se fierbe în supă, în lapte etc.
3. [Șăineanu, ed. VI] răzălău n. pilă groasă. [V. rade].
4. [Scriban] răzălăŭ n., pl. ăĭe (ung. reszelö. Cp. cu răzuĭesc). Pilă mare, rașpă.
5. [MDA2] razalău snm vz răzălău
6. [MDA2] răsălău sn vz răzălău
7. [MDA2] răzalău sn vz răzălău
8. [MDA2] răzalău sn vz răzălău
9. [MDA2] răzălâu sn vz răzălău
10. [MDA2] reseleu sn vz răzălău
11. [MDA2] rezeleu sn vz răzălău
12. [MDA2] riseleu sn vz răzălău
13. [Scriban] ráșpă și hráșpă (nord) f., pl. e, rașpăŭ, rașpóĭ (Trans.) n., pl. ăĭe și oaĭe, raspél și rașpél n., pl. e (germ. raspel, d. raspeln, a răzui, vgerm. raspôn [hrespan], de unde și it. raspare, fr. ráper, a răzui, rudă cu rom. hreapcă și grapă. D. germ. vine pol. raszpla și raszpil, rus. ráspilĭ, sîrb. rašpa; ung. raspó și ráspoiv, de unde rașpăŭ și rașpoĭ). Pilă mare și lată de pilit metalu, lemnu, pelea și copitele. – Și răzălăŭ.
14. [DOOM 3] răzălău (reg.) s. n., art. răzălăul; pl. răzălaie
15. [DOOM 2] răzălău (reg.) s. n., art. răzălăul; pl. răzălaie
16. [DRAM 2021] răzălắu, s.n. (reg.) Răzătoare. – Din magh. reszelö „pilă” (Scriban, DEX, MDA).
17. [DRAM 2015] răzălău, s.n. – (reg.) Răzătoare (Apșa de Jos, Strâmtura). – Din magh. reszelö „pilă” (Scriban, DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL