1. [DEX '09] RĂZEȘIME s. f. (Înv.) Totalitatea răzeșilor, mulțime de răzeși. – Răzeș + suf. -ime.
2. [MDA2] răzeșime sf [At: ALECSANRI, O. 260 / V: (reg) ~zăș~ / Pl: ~mi / E: răzeș + -ime] 1 Totalitate a răzeșilor (1). 2 Mulțime de răzeși (1).
3. [DEX '98] RĂZEȘIME s. f. (Reg.) Totalitatea răzeșilor, mulțime de răzeși. – Răzeș + suf. -ime.
4. [DLRLC] RĂZEȘIME s. f. (Cu sens colectiv) Totalitatea răzeșilor (ca pătură socială); mulțime de răzeși. Nu vrea răzeșimea să-i vîndă al său ogor, Căci e legat prin sînge pămîntul de popor. ALECSANDRI, O. 260. – Variantă: (Mold.) răzășime s. f.
5. [Șăineanu, ed. VI] răzeșime f. mulțimea, clasa răzeșilor (AL.).
6. [MDA2] răzășime sf vz răzeșime
7. [DLRLC] RĂZĂȘIME s. f. v. răzeșime.
8. [Scriban] răzășíme f. (d. răzăș). Clasa răzășilor.
9. [DOOM 3] răzeșime (reg.) s. f., g.-d. art. răzeșimii
10. [DOOM 2] răzeșime (reg.) s. f., g.-d. art. răzeșimii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL