1. [DEX '09] RĂZEȘESC, -EASCĂ adj. v. răzășesc.
2. [MDA2] răzeșesc, ~ească a [At: (a. 1757) URICARIUL, IV, 14/7 / V: (reg) ~zăș~, rezăș~ / Pl: ~ești / E: răzeș + -esc] 1 Care aparține răzeșilor (1). 2 Caracteristic răzeșilor (1). 3 De răzeși (1) Si: (Mun) moșnenesc, (înv) moștenesc. 4 Privitor la răzeși (1).
3. [DLRLC] RĂZEȘESC, -EASCĂ, răzeșești, adj. Care aparține răzeșilor, caracteristic răzeșilor; de răzeși. (Atestat în forma răzășesc) Se sumețea plin de răzășească dîrjenie cu judecătorii. C. PETRESCU, R. DR. 28. Humuleștii... erau... sat vechi, răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvîntului. CREANGĂ, A. 1. – Variantă: (Mold.) răzășesc, -ească adj.
4. [Șăineanu, ed. VI] răzeșesc a. ce ține de răzeș: sat vechiu răzeșesc CR.
5. [DEX '09] RĂZĂȘESC, -EASCĂ, răzășești, adj. (Înv.) Care aparține răzeșilor, privitor la răzeși, caracteristic răzeșilor; de răzeși. [Var.: răzeșesc, -ească adj.] – Răzeș + suf. -esc.
6. [MDA2] răzășesc, ~ească a vz răzășesc
7. [MDA2] răzăși v vz răzeși
8. [MDA2] răzeși vr [At: (a. 1759) URICARIUL, X, 65 / V: (reg) ~zăși, rez~ / Pzi: ~șesc / E: răzeș] A se învecina.
9. [MDA2] rezășesc, ~ească a vz răzășesc
10. [MDA2] rezeși v vz răzeși
11. [DEX '98] RĂZĂȘESC, -EASCĂ, răzășești, adj. (Reg.) Care aparține răzeșilor, privitor la răzeși, caracteristic răzeșilor; de răzeși. – Răzeș + suf. -esc.[1]
12. [DLRLC] RĂZĂȘESC, -EASCĂ adj. v. răzeșesc.
13. [Scriban] răzășésc, -eáscă adj. (d. răzăș). De răzăș, de răzășĭ: mîndria răzășească, sat răzășesc.
14. [DOOM 3] răzeșesc (înv.) adj. m., f. răzeșească; pl. m. și f. răzeșești
15. [DOOM 2] răzeșesc (înv.) adj. m., f. răzeșească; pl. m. și f. răzeșești
16. [IVO-III] răzeșesc, -șească.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL