1. [Șăineanu, ed. VI] răsur m. Bot. măceș: nu este răsur să n’aibă cusur PANN. [Tras din răsură].
2. [Scriban] răsúr m. (d. răsură 1). Un fel de trandafir sălbatic mic care crește pe la marginile pădurilor și pin poĭene (rosa púmila). V. rug și măceș.
3. [DAR] răsur, răsuri, s.f. (pop.) măceș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL