1. [DEX '09] RĂSTEALĂ, răsteli, s. f. (Pop.) Vorbire aspră, pe ton ridicat și amenințător. – Răsti + suf. -eală.
2. [MDA2] răsteală sf [At: GOLESCU, Î. 113 / Pl: ~eli / E: răsti + -eală] 1 (Pop) Răstire (1). 2 (Îlav) Cu ~ Amenințător (3).
3. [DLRLC] RĂSTEALĂ, răsteli, s. f. (Popular) Vorbire aspră, pe ton ridicat și amenințător. Răsteala către cei mai mici măcar de s-ar înjumătăți, căci atunci s-ar mai cunoaște bunul din rău, prietenul din vrăjmaș și curatul din prefăcut. GOLESCU, Î. 146.
4. [Scriban] răsteálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a te răsti.
5. [DOOM 3] răsteală (pop.) s. f., g.-d. art. răstelii; pl. răsteli
6. [DOOM 2] răsteală (pop.) s. f., g.-d. art. răstelii; pl. răsteli
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL