1. [DEX '09] RĂSCOLITOR, -OARE, răscolitori, -oare, adj. Care trezește amintiri, emoții; tulburător. – Răscoli + suf. -tor.
2. [MDA2] răscolitor, ~oare a [At: LB / Pl: ~i, ~oare / E: răscoli + -tor] 1 (Înv) Care îndeamnă la răscoală1 (1) Si: instigator. 2 Care trezește amintiri, emoții Si: tulburător. 3 Care răscolește (25) pământul.
3. [DLRLC] RĂSCOLITOR, -OARE, răscolitori, -oare, adj. Care trezește amintiri, emoții; tulburător. Poeziile au sunat în urechea ta ca o muzică alinătoare și totodată răscolitoare. PAS, Z. I 317.
4. [DOOM 3] răscolitor adj. m., pl. răscolitori; f. sg. și pl. răscolitoare
5. [DOOM 2] răscolitor adj. m., pl. răscolitori; f. sg. și pl. răscolitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL