1. [DEX '09] RÂNCEZI, pers. 3 râncezește, vb. IV. Intranz. și refl. (Despre materii grase) A deveni rânced prin descompunere parțială în contact cu aerul. – Din rânced.
2. [MDA2] râncezi vir [At: DRLU / Pzi: 3 ~zește, (reg) rânceză / E: rânced] 1-2 A deveni rânced (1) prin descompunere parțială în contact cu aerul Si: a mârfogi.
3. [Șăineanu, ed. VI] râncezì v. a se face rânced.
4. [DEX '09] RÂNCED, -Ă, râncezi, -de, adj. (Despre materii grase) Cu gust și miros neplăcut din cauza alterării; care a suferit procesul de râncezire; râncezit. ♦ (Despre gust, miros) Caracteristic grăsimilor alterate. – Lat. rancidus.
5. [MDA2] rănced, ~ă a vz rânced
6. [MDA2] rânced, ~ă [At: GCR II, 12/16 / V: (înv) răn~, (reg) ~cid, ~cit / Pl: ~ezi, ~e / E: ml rancidus] 1 a (D. materii grase) Care a primit gust și miros neplăcut din cauza alterării parțiale în contact cu aerul Cf alterat2 (3), descompus2 (3), stricat. 2 a (D. gust, miros) Caracteristic grăsimilor alterate. 3-4 a, av (Pex; d. gust, miros) Neplăcut. 5 a (Reg; îs) Mere ~e Mere al căror miez capătă, la coacere, un aspect sticlos.
7. [MDA2] râncid, ~ă a vz rânced
8. [MDA2] râncit, ~ă a vz rânced
9. [DLRLC] RÎNCED, -Ă, rîncezi, -de, adj. (Despre materii grase) Cu gust și miros neplăcut (din cauza descompunerii parțiale, în contact cu aerul). Roade un hărtănaș de slănină rîncedă. SADOVEANU, E. 90. Untul rînced se îndreaptă dacă se ia la bătaie cu de două ori mai mult lapte. PAMFILE, I. C. 24. Țuțuienii veniți din Ardeal care mănîncă slănină rîncedă... și sînt vestiți pentru teascurile de făcut oloi. CREANGĂ, A. 72. ♦ (Despre gust, miros) Caracteristic grăsimilor alterate; neplăcut, iute. Aci mirosul era mai mult rînced. BOGZA, A. Î. 99. O duhoare rîncedă... îi izbi în obraz. VLAHUȚĂ, N. 204.
10. [DLRLC] RÎNCEZI, pers. 3 rîncezește, vb. IV. Intranz. și refl. A deveni rînced. Untul prea vechi... se rîncezește. PAMFILE, I. C. 24.
11. [Șăineanu, ed. VI] rânced a. cu miros urît și acru (vorbind de carne ori grăsime stătută, aproape în putrefacțiune): unt rânced. [Lat. RANCIDUS].
12. [Scriban] rînced, -ă adj. (lat. ráncidus, rînced, it. ráncio, sard. ránkidu, sp. rancio, pg. ranco). Stricat de vechime așa în cît nu maĭ are gust plăcut, vorbind de lucrurile grase (grăsime, slănină, unt, undelemn, nucĭ).
13. [Scriban] rîncezésc (mă) v. refl. (d. rînced). Devin rînced. V. jignesc.
14. [DOOM 3] râncezi (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. râncezește, 3 pl. râncezesc, imperf. 3 sg. râncezea; conj. prez. 3 să râncezească
15. [DOOM 2] râncezi (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. râncezește, imperf. 3 sg. râncezea; conj. prez. 3 să râncezească
16. [DOOM 3] rânced adj. m., pl. râncezi; f. râncedă, pl. râncede
17. [DOOM 2] rânced adj. m., pl. râncezi; f. râncedă, pl. râncede
18. [DER] rînced (-dă), adj. – Stricat, alterat. Lat. rancĭdus (Pușcariu 1464; REW 7040), cf. sicil. ráncitu, calabr. gráncitu, logud. rankidu, fr., cat. rance sp., port. rancio. Cuvînt puțin folosit în Mold., Bucov., Basar. (ALR, II, 19). – Der. rîncezi, vb. (a deveni flămînd); rîncezeală, s. f. (gust rînced; Trans., slănină).
19. [DRAM 2021] râncezí, râncezesc, v.r. A se strica, a se altera. – Din rânced (DEX, MDA).
20. [DRAM 2015] râncezi, râncezesc, vb. refl. – A se strica, a se altera. – Din rânced (DEX, MDA).
21. [DRAM 2021] rấnced, -ă, râncezi, -de, adj. 1. Stricat, alterat. 2. Moleticos, leneș. – Lat. rancidus „rânced” (Pușcariu, după DER; DEX, MDA).
22. [DRAM 2015] rânced, -ă, râncezi, -de, adj. – 1. Stricat, alterat. 2. Moleticos, leneș. – Lat. rancidus „rânced” (Șăineanu, Scriban; Pușcariu, cf. DER; DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL