1. [DEX '09] RÂNJITOR, -OARE, rânjitori, -oare, adj. Care rânjește (2); batjocoritor. – Rânji + suf. -tor.
2. [MDA2] rânjitor, ~oare a [At: DRLU / Pl: ~i, ~oare / E: rânji + -tor] 1 (D. persoane, d. gura sau fața lor) Care rânjește (2). 2 (D. dinți) Care se descoperă într-un rânjet (1). 3 Care seamănă a rânjet (1). 4 (Înv) Care își bate joc (de cineva).
3. [Șăineanu, ed. VI] rânjitor a. și m. care rânjește.
4. [DLRLC] RÎNJITOR, -OARE, rînjitori, -oare, adj. Care rînjește, care rîde batjocoritor. Oglindea pe fața-i rînjitoare... josnicia cea mai murdară. M. I. CARAGIALE, C. 45.
5. [DOOM 3] rânjitor adj. m., pl. rânjitori; f. sg. și pl. rânjitoare
6. [DOOM 2] rânjitor adj. m., pl. rânjitori; f. sg. și pl. rânjitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL