Definiție și ce înseamnă râmnitor

1. [DEX '09] RÂVNITOR, -OARE, râvnitori, -oare, adj. Care tinde spre cineva sau spre ceva, care este plin de râvnă; însuflețit de o dorință, zelos. [Var.: (reg.) râmnitor, -oare adj.] – Râvni + suf. -tor.

2. [MDA2] râvnitor, ~oare [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 170v/20 / V: (îrg) rămn~, (înv) răv~, răvnitoriu, răhnitoriu, rev~, ~iu, revnitoriu a, (reg) râhn~, râmn~ smf / Pl: ~i, ~oare / E: râvni + tor] 1 a Care tinde spre cineva sau ceva Si: doritor (1), (înv) râvnaci (1). 2 a (Înv) Credincios (12). 3 a (Înv) Fidel (1). 4 a (Rar) Pofticios. 5-6 smf, a (Cel) care este plin de râvnă Si: sârguitor, zelos. 7 a (Înv) Invidios. 8 a Care pedepsește. 9 smf (În descântece) Persoană care face farmece, care deoache.

3. [Șăineanu, ed. VI] râvnitor a. și m. care râvnește: râvnitor la domnie OD.

4. [DEX '09] RÂMNITOR, -OARE adj. v. râvnitor.

5. [MDA2] răhnitor, ~oare a vz râvnitor

6. [MDA2] rămnitor, ~oare a vz râvnitor

7. [MDA2] răvnitor, ~oare a vz râvnitor

8. [MDA2] răvnitoriu, ~oare a vz râvnitor

9. [MDA2] râhnitor, ~oare smf vz râvnitor

10. [MDA2] râmnitor, ~oare smf vz râvnitor

11. [MDA2] râvnitoriu, ~oare a vz râvnitor

12. [MDA2] revnitor, ~oare a vz râvnitor

13. [MDA2] revnitoriu, ~oare a vz râvnitor

14. [DLRLC] RÎMNITOR, -OARE adj. v. rîvnitor.

15. [DLRLC] RÎVNITOR, -OARE, rivnitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care tinde spre cineva sau ceva, care este plin de rîvnă; însuflețit de o dorință, zelos. Îndeletnicirile frumoase... aveau mulți rîvnitori. GALACTION, O. I 212. Rîvnitori să-i păstreze chipul... iscodiră meșteșugul zugrăvirii. CONACHI, P. 301. – Variantă: rîmnitor, -oare (ȘEZ. VI 95) adj.

16. [Scriban] rîvnitór, -oáre adj. și s. Zelos, harnic. Invidios.

17. [DOOM 3] râvnitor adj. m., pl. râvnitori; f. sg. și pl. râvnitoare

18. [DOOM 2] râvnitor adj. m., pl. râvnitori; f. sg. și pl. râvnitoare

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SERVOREGLARE, servoreglări, s. f. Reglare automată prin care forța exercitată asupra elementului […]
[DE] SERVUM PECUS (lat.) turmă slugarnică – Horațiu, „Epistulae”, I, 19, 9. Astfel înfierează poetul […]
1. [DEX '09] SERVUS interj. (Reg.) Formulă familiară de salut. – Din germ. Servus. 2. […]
1. [MDA2] serăută sfs [At: BORZA, D. 187 / A: nct / E: nct] (Bot; […]
1. [DEX '09] SESAM s. m. (Bot.) Susan. – Din fr. sesame. 2. [MDA2] sesam […]
1. [DEX '09] SESAMOID, -Ă, sesamoizi, -de, adj. Care seamănă cu un grăunte de susan. […]
1. [DN] SESAMOIDITĂ s.f. (Med.) Leziune congestivă sau inflamatorie a sesamoidelor. [Pron. -mo-i-. / < […]
[MDN '00] SESCVI- elem. „o dată și jumătate”. (< fr. sesqui-, cf. lat. sesqui) Sursă: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro