1. [DEX '09] RÂGÂITURĂ, râgâituri, s. f. Râgâială. – Râgâi + suf. -tură.
2. [MDA2] râgâitură sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~găi~, răgăi~ / Pl: ~ri / E: râgâi1 + -tură] 1-4 Râgâit1 (1-4).
3. [MDA2] răgăitură sf vz râgâitură
4. [MDA2] râgăitură sf vz râgâitură
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL