1. [MDA2] ruminat, ~ă a [At: PERPESSICIUS, M. IV, 350 / Pl: ~ați, ~e / E: rumina] (Rar) 1 Rumegat (1). 2 (Fig) Măcinat.
2. [MDA2] rumina [At: SEVERIN, S. 124 / Pzi: ~nez / E: fr ruminer] (Fit) 1 vi (D. animale) A rumega (1). 2 vt (Fig) A medita îndelung.
3. [DN] RUMINA vb. I. intr. 1. (Liv.; despre animale) A rumega. 2. tr. (Fig.) A medita asupra unui fapt. [Cf. fr. ruminer, it. ruminare].
4. [MDN '00] RUMINA vb. tr. 1. (despre animale) a rumega. 2. (fig.) a medita asupra unui fapt. (< fr. ruminer, lat. ruminare)
5. [Mitologic] Rumina, în mitologia romană, divinitate care-i proteja pe copiii nou-născuți.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL