1. [MDA2] rujnică sf vz ruginică
2. [Scriban] rújnică f., pl. e (cp. cu rujincină). Filimică.
3. [DRAM 2021] rújnică, (rujnicea, rușnic), s.f. Filimică, gălbenea, roșioară; flori oșenești (Calendula officinalis): „Frunză verde rujnicele, / Mă cere, mamă, mă cere, / Mă cere un diecel” (Bilțiu, 2006: 134). – Din ruje + suf. -nică.
4. [DRAM 2015] rujnică, (rujnicea, rușnic), s.f. – (bot.) Filimică, gălbenea, roșioară; flori oșenești (Calendula officinalis). Florile sunt folosite pentru colorarea unor alimente și condimente (Borza, 1968: 37): „Frunză verde rujnicele, / Mă cere, mamă, mă cere, / Mă cere un diecel” (Bilțiu, 2006: 134). – Din ruje + suf. -nică.
5. [DRAM] rujnică, (rujnicea, rușnic), s.f. – (bot.) Filimică, gălbenea, roșioară, flori oșenești (Calendula officinalis). Florile sunt folosite în medicina populară pentru colorarea unor alimente și condimente (Borza 1968: 37). – Din ruje + -nică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL