Definiție și ce înseamnă ruguci

1. [MDA2] ruguci1 vr [At: PRAV. 211/ Pzi: ~cesc / E: nct] (Înv) A se văita.

2. [MDA2] ruguci2 vt [At: DR. V, 225 / Pzi: ~cesc / E: mg rug „a lovi cu piciorul”] 1 (Reg; d. cai, rar, d. copii mici) A da din picioare. 2 (Înv) A viola o femeie.

3. [DLRLV] RUGUCI1 vb. (Mold.) A se văita, a se văicări. Ei au audzit rugucindu-să (văietîndu-se MUNT.) ș-au alergat de l-au scos. PRAV. Etimologie necunoscută. Cf. b o c i, c î n t a, g l ă s i, o l e c ă i.

4. [DLRLV] RUGUCI2 vb. (Criș.) A lovi cu piciorul. Leagă-mi dară, părintele mieu, ... mînule si picioare<le> să nu te rugucescu. MISC. SEC. XVII, 5v. Etimologie: magh. rugni.

5. [DAR] ruguci, rugucesc, vb. IV (reg.) 1. a se văita. 2. a lovi cu piciorul. 3. a necinsti, a viola o femeie.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [Scriban] sfărămíță f. Fărămiță. 2. [Scriban] fărămíță f., pl. e. Fărîmă foarte mică: o […]
1. [MDA2] sfărșang s [At: (a. 1746) IORGA, S. D. XII, 44 / Pl: ? […]
1. [DEX '09] SFĂTOS, -OASĂ, sfătoși, -oase, adj. (Adesea adverbial) Căruia îi place să povestească; […]
1. [DEX '09] SFĂTOȘENIE s. f. Însușirea de a fi sfătos. – Sfătos + suf. […]
1. [MDA2] sfătoși vr [At: GHEȚIE, R. M. / Pzi: ~șesc / E: sfătos] (Reg) […]
1. [MDA2] sfătoșie sf [At: (a. 1897) PLR I, 478 / Pl: (rar) ~ii / […]
1. [DEX '09] SFĂTUIALĂ, sfătuieli, s. f. (Pop.) Sfătuire. [Pr.: -tu-ia-] – Sfătui + suf. […]
1. [MDA2] sfătuință sf [At: DOSOFTEI, PS. 60/18 / Pl: ~țe / E: sfătui + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro