1. [MDA2] rouță sf [At: MARIAN Î. 546 / P: ro-u~ / V: răuță / Pl: ? / E: rouă + -uț] (Reg) 1-2 (Șhp) Roușoară (1-2). 3 Burniță.
2. [DLRLC] ROUȚĂ s. f. (Rar) Roușoară. Rouța s-a scutura Și urmuța s-astupa. MARIAN, Î. 546.
3. [DLRM] ROUȚĂ s. f. (Rar) Roușoară. – Din rouă + suf. -uță.
4. [MDA2] răuță sf vz rouță
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL