1. [MDA2] rotunditate sf [At: CĂLINESCU, C. 224 / Pl: ~tăți / E: rotund + -itate cf fr rotondité] (Rar) Rotunjime (5).
2. [DCR2] rotunditate s. f. Caracterul a ceea ce este rotund, sferic ◊ „Urmările aspre ale economiei de piață au dictat această fragmentare a unui întreg ce avea rotunditatea universului interior.” R.lit. 410 XI 92 p. 11 (cf. fr. rotondité)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL