1. [DEX '09] RIZIBIL, -Ă, rizibili, -e, adj. De râs, de batjocură; ridicol, caraghios. – Din fr. risible.
2. [MDA2] rizibil, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~e / E: fr risible] Ridicol (1).
3. [DEX '98] RIZIBIL, -Ă, rizibili, -e, adj. (Rar) De râs, de batjocură; ridicol, caraghios. – Din fr. risible.
4. [DLRLC] RIZIBIL, -Ă, rizibili, -e, adj. (Rar) De rîs, ridicol.
5. [DN] RIZIBIL, -Ă adj. (Rar) De rîs, ridicol, de batjocură. [Cf. fr. risible].
6. [MDN '00] RIZIBIL, -Ă adj. de râs, ridicol. (< fr. risible)
7. [Șăineanu, ed. VI] rizibil a. 1. ce face să râdem; 2. demn de a fi luat în râs.
8. [Scriban] *rizíbil, -ă adj. (fr. risible, d. lat. risibilis). Care poate rîde (ca omu). Ridicul, demn de rîs: aventură rizibilă.
9. [DOOM 3] rizibil adj. m., pl. rizibili; f. rizibilă, pl. rizibile
10. [DOOM 2] rizibil adj. m., pl. rizibili; f. rizibilă, pl. rizibile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL