1. [DEX '09] RIZACĂ, rizace, s. f. (Reg.) 1. Unealtă asemănătoare cu o coasă cu coada lungă, folosită pentru a tăia plantele care împotmolesc bălțile. 2. Unealtă folosită de pescari la tăierea frânghiilor cu care sunt fixate carmacele de pari. – Din ucr. rizak.
2. [MDA2] rizacă1 sf [At: ANTIPA, P. 547 / V: răzeac, rizac sm / Pl: ~ace / E: ucr ризак, rs резак] (Reg) 1 Unealtă asemănătoare cu o coasă, cu coadă lungă, folosită la tăiatul stufului Si: cosor (5), (reg) sobiță (3), târpan. 2 Instrument cu care pescarii taie frânghiile carmacelor care nu pot fi scoase altfel la suprafață. 3 (Bot) Foarfeca-bălții (Stratiotes aloides). 4-6 (Bot; îf rizac) Trei specii de aloe {Aloe ferox, succotrina și vera).
3. [DLRLC] RIZACĂ, rizace, s. f. (Regional) Unealtă asemănătoare cu o coasă cu coada lungă, folosită pentru a tăia plantele care împotmolesc bălțile; sabiță. În stufăria deasă se fac cărări artificiale, tăindu-se stuful cu... sabițele sau rizacele. ANTIPA, P. 547.
4. [MDA2] râzeac sm vz rizacă
5. [MDA2] rizac sm vz rizacă
6. [DOOM 3] rizacă (reg.) s. f., g.-d. art. rizacei; pl. rizace
7. [DOOM 2] rizacă (reg.) s. f., g.-d. art. rizacei; pl. rizace
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL