1. [MDA2] reînviorare sf [At: MDA ms / Pl: ~rări / E: reînviora] 1 Înviorare nouă. 2 Dezmorțire (2). 3-4 Reînsuflețire (1-2).
2. [MDA2] reînviora vtr [At: RALEA, S. T. II, 276 / P: ~vi-o~ / Pzi: ~rez / E: re1- + înviora] 1-2 A (se) face din nou vioi. 3-4 A (se) trezi din nou din amorțeală. 5-6 (Fig) A (se) reînsufleți (1-2).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL