1. [MDA2] reînsuflețit, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: reînsufleți] 1 Entuziasmat (1). 2 Revenit la viață.
2. [DEX '09] REÎNSUFLEȚI, reînsuflețesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) însufleți din nou, a prinde sau a face să prindă din nou viață. – Pref. re- + însufleți.
3. [MDA2] reînsufleți vtr [At: CR (1846), 1961/15 / V: ren~ / Pzi: ~țesc / E: re1- + însufleți] 1-2 A (se) entuziasma (1-2) din nou Si: a (se) reînviora (5-6). 3-4 A prinde sau a face să prindă din nou viață Si: a (se) reanima (3).
4. [MDA2] rensufleți v vz reînsufleți
5. [DEX '98] REÎNSUFLEȚI, reînsuflețesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) însufleți din nou, a prinde sau a face să prindă din nou viață. – Re1- + însufleți.
6. [DLRLC] REÎNSUFLEȚI, reînsuflețesc, vb. IV. Tranz. A însufleți din nou, a face să prindă, să aibă din nou viață. Primăvara reînsuflețește natura. ▭ Chipul ei... avu darul de-a-l reînsufleți. D. ZAMFIRESCU, la CADE.
7. [Șăineanu, ed. VI] reînsuflețì v. a însufleți din nou.
8. [Scriban] *reînsuflețésc v. tr. (re- și însuflețesc). Însuflețesc ĭar.
9. [DOOM 3] reînsufleți (a ~) (desp. -su-fle-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reînsuflețesc, 3 sg. reînsuflețește, imperf. 1 reînsuflețeam; conj. prez. 1 sg. să reînsuflețesc, 3 să reînsuflețească
10. [DOOM 2] reînsufleți (a ~) (-su-fle-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reînsuflețesc, imperf. 3 sg. reînsuflețea; conj. prez. 3 să reînsuflețească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL